Recuperarea cardiacă poate prelungi viața. Medicii români cred că aceste programe salvatoare nu sunt cunoscute și cer mai multă susținere

La aproape 49 de ani, domnul Pîrvan a făcut miocardită, o inflamaţie a muşchiului inimii, după o răceală puternică. A ajuns la cardiolog după două luni de chin.

”Nu puteam să respir, efectiv, şi nu puteam dormi. Inima funcţiona la 12% şi plămânii cam la 15. M-a tratat aici în spital cu medicamente, am ţinut regim strict, fără sare”, ne-a povestit pacientul.

Domnul Pîrvan şi alţi pacienţi cu probleme grave la inimă pot reveni la o viaţă normală cu un program de recuperare cardiacă. Pe lângă medicamentele obligatorii, e nevoie de activitate fizică şi de sprijin psihologic.

Ștefan Busnatu, medic primar cardiolog, prodecan UMF „Carol Davila”: Stresul este extrem de important de a fi gestionat corespunzător şi sprijinul psihologic reprezintă un element extrem de important pentru a optimiza calitatea vieţii pacientului şi pentru a-i genera independenţă. Ţinând cont de riscurile care pot surveni în condiţii de efort fizic, de stres emoţional puternic, riscuri aritmice, palpitaţii sau dezechilibrări ale funcţiei inimii, trebuie făcută o activitate fizică supervizată.

Gabriel Olteanu, kinetoterapeut, spitalul Bagdasar-Arseni Bucureşti: Pacientul este monitorizat din punct de vedere al electrocardiogramei, al tensiunii arteriale, al saturaţiei în oxigen, al pulsului.

Pacienţii primesc şi sfaturi pentru o dietă sănătoasă, cu mai puţină sare, dar şi sprijin împotriva dependenţei de tutun, care afectează inima.

În cazul pacienţilor care beneficiază de recuperare cardiacă, mortalitatea se reduce cu 30%, iar evenimentele care impun spitalizarea – cu peste o treime. Totuși statul asigură finanțare pentru astfel de programe pentru cel mult 2 săptămâni, pe când ghidurile internaționale recomandă între 6 și 12 săptămâni pentru a obține beneficii reale.

Mulţi nici nu ştiu că există centre de recuperare cardiacă. Şi că pot fi ajutaţi şi prin telemedicină.

Ștefan Busnatu, medic primar cardiolog, prodecan UMF „Carol Davila”: Cu ajutorul dispozitivelor digitale – tensiometre, monitoare de frecvenţă cardiacă, de greutate – se pot urmări parametrii vitali de la distanţă.

Specialişții Centrului de Inovație de la Universitatea „Carol Davila” vor să afle printr-un chestionar în ce măsură au acces pacienţii la astfel de servicii şi dacă ar adopta şi tehnologiile digitale. Cu răspunsurile vor încerca să convingă autorităţile să dezvolte recuperarea cardiacă.

Chestionarul poate fi accesat aici: www.recuperare-cardiaca.ro/cardiorehab