Războiul hibrid pe care îl poartă Rusia, în atenţia Ţărilor Baltice şi al celor din nordul Europei. Cazul Finlandei, obligată să îşi închidă vămile cu Rusia din cauza valului de migranţi, analizat de alte state vecine cu ruşii

Ameninţările hibride ale Rusiei asupra Finlandei sunt urmărite cu mare atenţie de Ţările Baltice.

Finlanda susţine că Rusia provoacă un asalt al migranţilor asupra graniţelor sale, după ce acest stat nordic a aderat la NATO. Autorităţile de la Helsinki au închis aproape toate punctele de frontieră cu Rusia, pentru a opri valul migrator.

Kristi Raik, Centrul pentru Cercetări Militare al Estoniei: Tot ce se întâmplă acum este în contextul în care Rusia îşi continuă războiul de agresiune împotriva Ucrainei. Dacă se permite prelungirea acestei crize de la frontieră şi crearea de presiune, în Finlanda se va distrage atenţia, iar apoi Rusia şi-ar putea îndeplini obiectivul pe o perioadă mai lungă de timp, ca prin aceste acţiuni, influenţarea hibridă, va reuşi în restricţionarea, reducerea sprijinului acordat de Occident Ucrainei. Acesta este marele obiectiv pe care atacurile hibride ale Rusiei îl au în acest context.

De asemenea, autorităţile lituaniene consideră că în următorii ani s-ar putea declanşa un război cu Rusia. În momentul de faţă nu ar exista riscul unei confruntări directe sau o invadarea a Lituaniei de către Rusia, spun oficialii de la Vilnius. Pe termen mediu, acest scenariu depinde de evoluţia războiului din Ucraina.

Valdemars Rupsys, comandantul Forţelor Atmate din Lituania: De obicei, vorbim de 5-10 ani, iar pe termen lung este o perspectivă mai mare. Aşadar, evaluarea este că Rusia va rămâne o ameninţare pe termen lung şi mediu, dar totul va depinde de noi. Trebuie să ne menţinem calmul şi să ne pregătim de conflict.

În acest context, conducerea NATO a avertizat statele membre că prea multa birocraţie ar îngreuna mişcările de trupe în Europa şi ar întârzia intervenţia în cazul în care ar izbucni un război cu Rusia.

Într-un interviu acordat Reuters, şeful departamentului de logistică al NATO a spus că dacă lucrurile nu se rezolvă în timp de pace,în nici un caz nu vor fi gata într-o perioadă de criză sau de război.

Kremlinul a criticat planurile Alianţei, pe care le-a comparat cu un spaţiu Schengen militar.

Peskov: Nu noi ne mutăm spre infrastructura NATO. NATO se mută înspre noi. Iar acest lucru nu poate decât declanşa îngrijorare şi poate duce la măsuri de ripostă pentru a ne garanta propria securitate.

În acest timp, cotidianul The Washington Post scrie că firme chineze şi ruseşti, cu legături guvernamentale, au purtat discuţii secrete pentru construirea unui tunel subacvatic între Rusia şi Crimeea. Acesta ar urma să înlocuiască podul Kerci, devenit ţinta atacurilor ucrainene. Tunelul submarin ar fi mai sigur şi protejat de astfel de atacuri ale armatei ucrainene. Însă o astfel de construcţie ar costa mai multe miliarde de dolari.