Război în Ucraina, ziua 220 | Peste 20 de civili ucraineni, uciși în regiunea Harkov. Confirmare: Liman nu mai este al rușilor. Directorul centralei nucleare Zaporojie, răpit

1 octombrie 2022, 08:34

Directorul centralei nucleare de la Zaporojie a fost reținut pentru întrebări. Este precizarea transmisă de Moscova Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, după ce instituția a cerut clarificări.

Anunțul răpirii directorului centralei nucleare a fost făcut de șeful Energoatom, compania ucraineană de stat. Acesta a precizat că directorul a fost oprit vineri după-amiază de o patrulă, în timp ce mergea spre casă. A fost scos din mașina personală, legat la ochi și dus într-o locație necunoscută.

Armata Ucrainei a continuat contraofensiva în Donețk, unde a reușit să elibereze mai multe sate și să încercuiască trupele ruse comasate în orașul Liman.

Un oficial ucrainean a a postat imagini cu militarii care arborează steagul național la intrarea în localitatea unde ar fi în jur de 5 mii de soldați ruși.

Volodimir Zelenski:Trebuie să ne eliberăm tot pământul şi aceea va fi cea mai bună dovadă că dreptul internaţional şi valorile umane nu pot fi distruse de un stat terorist, chiar unul aşa de insolent ca Rusia. Am obţinut rezultate semnificative în estul ţării. Există deja destule informaţii publice despre asta. Toată lumea a auzit ce se întâmplă în Liman, regiunea Doneţk„.

Succesele pe front vin în timp ce Rusia continuă atacurile asupra civililor.

Serviciile de securitate ucrainene au anunțat că 20 de civili, din care jumătate copii, au fost găsiți morți în regiunea Harkov, lângă proaspăt eliberatul oraș Kupiansk. Oamenii erau în 6 mașini și toate prezintă urme de gloanțe și de incendiere.

Nu este clar când a avut loc acest masacru descoperit după atacul teribil de vineri asupra unui convoi umanitar lângă orașul Zaporojie. Potrivit ultimelor cifre, la Zaporojie au murit 30 de oameni și aproape 100 au fost răniți.

Rachete au căzut din nou și în orașul Nikolaev din sud, unde un bloc de locuințe a fost avariat și 5 persoane, inclusiv un copil, au fost rănite, potrivit primarului.

Anexarea forțată a 15% din teritoriul Ucrainei semnată la Moscova a mobilizat și Parlamentul de la Kiev, care se pregătește să aprobe un amplu pachet de sancțiuni la adresa Rusiei.

Oleksiy Danilov, secretar de stat:Aceste sancţiuni includ un uriaş ‘pachet’ de oligarhi ruşi, de companii industriale ruseşti, oficiali şi parlamentari din Duma de Stat. Este un proiect foarte mare şi la care am lucrat multă vreme. Sunt mii de nume şi mii de companii incluse în aceste sancţiuni„.

Și la ONU s-a încercat adoptarea unei rezoluții de condamnare a anexării, dar, așa cum era previzibil, inițiativa a fost respinsă de Rusia, care și-a folosit dreptul de veto.

REPERELE ZILEI

ACTUALIZARE 20.05 Supărat pe retragerea rușilor din Liman, liderul cecen Ramzan Kadîrov crede că ar trebui utilizate „arme nucleare de mică putere” în Ucraina.

ACTUALIZARE 18.16 Șeful diplomației Uniunii Europene: Sfârșitul războiului, „aproape” imposibil după anexările ruse.

ACTUALIZARE 17.39 Armata rusă a confirmat că „s-a retras” din oraşul Liman, un important nod feroviar din estul Ucrainei, pe care soldaţi ucraineni afirmaseră că îl încercuiseră în ultimele ore.

ACTUALIZARE 16.32 Erdogan avertizează din nou că va bloca aderările Suediei și Finlandei la NATO. Doar Ungaria şi Turcia nu şi-au dat încă acordul final în Parlament pentru aderarea celor două state.

ACTUALIZARE 16.09 Ministerul ucrainean de Interne: Ruşii au folosit pentru prima dată la Zaporojie rachete S-300 modernizate.

ACTUALIZARE 15.57 Curtea Constituţională din Rusia analizează legalitatea anexării celor patru regiuni ucrainene.

ACTUALIZARE 15.50 Cel puțin 20 de cadavre au fost găsite în regiunea Harkov, în apropiere de Kupiansk, într-un convoi civil lovit de ruși.

Printre victime se numără 10 copii.

În convoi erau 6 mașini. Rușii au tras în autovehicule și le-au incendiat.

ACTUALIZARE 14.30 Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunţat că încearcă să afle informaţii despre directorul general al centralei nucleare ucrainene Zaporojie, aflată sub ocupaţie rusă, despre care compania de stat ucraineană Energoatom a anunţat că a fost reţinut de o patrulă rusă, transmite Reuters, citată de Agerpres.

„Am contactat autorităţile ruse şi cerem clarificări”, a declarat un purtător de cuvânt al AIEA.

O patrulă rusă l-a reţinut pe directorul centralei nucleare de la Zaporojie, Ihor Muraşov, în timp ce acesta se deplasa cu maşina de la centrală, cea mai mare din Europa, către oraşul Enerhodar, vineri, la ora locală 16:00, potrivit declaraţiilor şefului Energoatom, Petro Kotin.

ACTUALIZARE 14.00 Steagul Ucrainei, arborat la Liman.

„1 octombrie. Ne desfăşurăm drapelul naţional şi îl arborăm pe pământul nostru. Liman va fi Ucraina”, a declarat un militar ucrainean înainte de a fixa steagul pe semnul de „bun venit în Liman”.

Un purtător de cuvânt al armatei ucrainene a confirmat încercuirea a peste 5.000 de militari ruşi în zonă. Trupele ucrainene au preluat controlul asupra a 5 aşezări din apropiere de Liman, regiunea Doneţk.

„Trupele ruse de lângă Liman sunt încercuite. Aşezările Iampil, Novoselivka, Şandrigolove, Drobişevo şi Stavki au fost eliberate şi continuă acolo măsurile de stabilizare”, a declarat Serhii Cerevati, citat de Unian.

Anterior, şeful administraţiei militare regionale din Lugansk, Serhii Haidai, informase că peste 5.000 de soldaţi ruşi fuseseră încercuiţi de trupele ucrainene la Liman.

ACTUALIZARE 13.00 Preşedintele rus, Vladimir Putin, a amânat cu o lună efectuarea stagiului militar în această toamnă din cauza saturaţiei centrelor de recrutare, ca urmare a mobilizării parţiale, a transmis Kremlinul.

„Acum centrele de înrolare sunt foarte saturate ca urmare a mobilizării parţiale. Pentru a nu agrava şi mai mult această congestie, s-a luat această decizie”, a declarat purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov pentru agenţia RIA Novosti.

Peskov s-a declarat convins că decizia va permite combinarea atât a fluxului bărbaţilor mobilizaţi, cât şi a recruţilor care trebuie să-şi efectueze serviciul militar obligatoriu.

Aproximativ 120.000 de persoane, cu vârste între 18 şi 27 de ani, care au fost chemate să se încorporeze, urmează să-şi înceapă serviciul militar obligatoriu la 1 noiembrie, în loc de 1 octombrie, aşa cum este tradiţia, scrie agenția EFE.

Este vorba de 7.000 de ruşi mai puţin decât acum un an.

Militarii însărcinaţi cu mobilizarea parţială au explicat că aceşti recruţi nu vor participa la „operaţiunea militară specială” din Ucraina.

Totuşi, această promisiune a fost încălcată deja încă de la începerea campaniei şi, potrivit presei, nimeni nu poate exclude posibilitatea ca, odată încheiat serviciul militar obligatoriu, aceşti recruţi, care vor fi trecuţi în rezervă, nu vor fi trimişi automat pe front în ţara vecină.

Potrivit legii, recruţii nu pot fi desfăşuraţi într-o ţară străină decât dacă Kremlinul declară legea marţială.

Putin a admis că s-au făcut erori în cadrul mobilizării parţiale şi a ordonat întoarcerea imediată acasă a acelor ruşi mobilizaţi din greşeală.

Mii de ruşi şi-au părăsit ţara de când preşedintele Putin a semnat la 21 septembrie decretul de mobilizare parţială, aminteşte EFE.

Autorităţile ruse au avertizat totodată că pedeapsa pentru cei care încearcă să incendieze centrele de recrutare, ţinte a numeroase atacuri în ultimele săptămâni, este de până la 15 ani de închisoare.

ACTUALIZARE 12.10 „Soldaţii ruşi cu baza în Liman s-au adresat superiorilor lor cu cererea de a se retrage, dar solicitarea a fost respinsă. Peste 5.000 de militari ruşi sunt încercuiţi”, a declarat oficialul ucrainean sâmbătă dimineaţa, într-un mesaj publicat pe Telegram şi preluat de agenţia Ukrinform.

Haidai a adăugat că trupele ruse „încearcă să-şi croiască drum sau să se predea” şi a subliniat că aproape toate rutele de retragere sau de aprovizionare cu muniţie sunt blocate.

Potrivit lui Haidai, după eliberarea oraşului Liman, va începe procesul de eliberare a regiunii Lugansk.

Într-o înregistrare video cu armata ucraineană publicată de Radio Svoboda şi preluată de agenţia Unian pot fi văzute imagini cu situaţia din Liman şi se aude o voce feminină care le cere trupelor ruse să se predea.

„Soldaţi ai forţelor armate ruse, forţele de apărare ucrainene au cucerit Liman, este inutil să continuaţi să rezistaţi – sunteţi încercuiţi… Amintiţi-vă, autorităţile voastre nu au nevoie de voi, pentru ei sunteţi carne de tun, dar familiile voastre de acasă au nevoie de voi”, se aude pe înregistrare.

Totodată, persoana care se aude vorbind îi sfătuieşte pe militarii ruşi să se îndrepte spre şoseaua sau spre zona populată cea mai apropiată, să depună armele şi să-i aştepte pe reprezentanţii forţelor armate ucrainene cu mâinile ridicate şi să se predea.

În imagini se poate vedea cum forţele ucrainene înaintează printr-o zonă împădurită, dar şi echipament militar abandonat de ruşi.

Reuters menţionează că o eventuală capturare a oraşului Liman, folosit de Rusia drept punct nodal de transport şi pentru livrările de echipament militar în nordul regiunii Doneţk, ar fi un nou eşec major pentru planul Kremlinului de a cuceri întreaga regiune industrială Donbas.

ACTUALIZARE 12.00 Preşedintele rus Vladimir Putin a evidenţiat sâmbătă alianţa strategică cu Beijingul într-o scrisoare pe care i-a trimis-o omologului său chinez Xi Jinping cu prilejul aniversării a 73 de ani de la fondarea Republicii Populare Chineze, transmite EFE.

„În pofida dificultăţilor privind situaţia internaţională (…), ne unim eforturile pentru construirea unei noi ordini mondiale mai democratice şi mai juste şi pentru a contracara provocările şi ameninţările”, se menţionează în telegrama de felicitare publicată de Kremlin pe contul său de Telegram.

În misivă, Putin laudă relaţiile bilaterale care se desfăşoară „cu dinamism” şi în spiritul cooperării strategice.

Preşedintele rus consideră că China „se bucură de un prestigiu binemeritat pe scena internaţională, dat fiind că joacă un rol constructiv în soluţionarea problemelor actuale la nivel regional şi mondial”.

„Mi-ar plăcea să confirmăm dispoziţia de a ne continua dialogul şi strânsa activitate comună pentru binele popoarelor prietene ale Rusiei şi Chinei”, potrivit textului citat.

EFE scrie că, la întrevederea lor recentă din Uzbekistan, Xi i-a cerut lui Putin să apere împreună interesele ţărilor în curs de dezvoltare şi să fie liderii unei lumi în schimbare.

În acelaşi timp, China se opune ferm separatismului, motiv pentru care nu a susţinut anexarea de către Rusia a regiunilor ucrainene controlate de armata rusă în sudul şi estul Ucrainei, formalizată vineri de Putin, la Kremlin, aminteşte agenţia de presă spaniolă.

EFE mai aminteşte că Beijingul s-a abţinut vineri în timpul votului din Consiliul de Securitate al ONU la care SUA încerca să adopte o rezoluţie de condamnare a anexării realizate de Rusia.

ACTUALIZARE 11.30 Cele trei ţări baltice – Estonia, Letonia şi Lituania – au declarat că sunt în favoarea deschiderii unei căi de aderare rapidă a Ucrainei la NATO, chiar dacă alţi aliaţi occidentali ai Kievului au ridicat obiecţii pe această temă, transmite sâmbătă dpa.

„Prietenii baltici ai Ucrainei sprijină pe deplin ideea primirii Ucrainei în NATO cât mai repede cu putinţă. Curajul Ucrainei care inspiră nu poate decât să ne întărească alianţa”, au scris pe Twitter vineri seară miniştrii de externe ai celor trei ţări.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat intenţia Kievului de a obţine o aderare „accelerată” la NATO, după ce Rusia a anexat ilegal vineri patru regiuni ucrainene.

Ţările baltice se numără printre cei mai vocali susţinători ai Ucrainei, notează dpa, care adaugă că cele trei state se învecinează cu Rusia şi percep ţara vecină drept o ameninţare majoră la adresa securităţii lor.

Însă anunţul lui Zelenski a fost primit cu prudenţă la Washington şi la sediul NATO din Bruxelles.

„În prezent, opinia noastră este că cea mai bună cale pentru noi de a susţine Ucraina este prin intermediul sprijinului practic, pe teren, în Ucraina şi că procesul la Bruxelles (privind aderarea Ucrainei la NATO – n.r.) trebuie abordat într-un alt moment”, a declarat consilierul pe probleme de securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan.

VEZI și Consilierul pentru securitate al Casei Albe: Nu vedem în prezent semnale privind folosirea iminentă a armei nucleare – Putin a agitat cartea aceasta de la început, o face din nou. Luăm totul foarte în serios

În ton cu punctul de vedere al Casei Albe, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a apreciat: „Noi ne concentrăm acum să furnizăm sprijin imediat Ucrainei, să ajutăm Ucraina să se apere împotriva brutalei invazii ruse”.

VEZI și Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg: Donețk e Ucraina, Luhansk e Ucraina, Herson e Ucraina, Zaporojie e Ucraina, la fel cum Crimeea este Ucraina. Sprijinim dreptul Ucrainei de a-și decide propriul drum

ACTUALIZARE 11.00 Președintele Putin a decis anexarea ilegală a regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporoje și Herson. Această anexare urmează unor referendumuri rușinoase, a spus Charles Michel, președintele Consiliului European.

„Liderii celor 27 de state membre condamnă anexarea ilegală a teritoriilor ucrainene. Nu recunoaştem şi nu vom recunoaşte niciodată farsele de referendumuri. Nu vom recunoaşte niciodată anexarea ilegală”, a declarat Charles Michel, într-un mesaj postat pe Twitter.

„Este o decizie periculoasă și iresponsabilă. Este programată ca prim pas pentru intensificarea amenințării nucleare asupra lumii. Uniunea Europeană respinge fără echivoc și condamnă aceste anexări ilegale și nu le va recunoaște niciodată, așa cum nu a recunoscut anexarea peninsulei Crimeea în 2014”, a mai spus Michel.

ACTUALIZARE 10.20 Ministerul de Externe al Turciei a anunţat sâmbătă că respinge anexarea de către Rusia a patru regiuni ale Ucrainei şi a adăugat că decizia reprezintă o „încălcare gravă” a dreptului internaţional, transmite Reuters.

Turcia, ţară membră a NATO, a făcut echilibristică diplomatică de când Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie, notează agenţia de presă britanică. Ankara se opune sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei şi are relaţii apropiate atât cu Moscova, cât şi cu Kievul, vecinii săi de la Marea Neagră. Turcia a criticat însă invazia rusă şi a trimis drone înarmate Ucrainei.

Ministerul turc a transmis sâmbătă că nu a recunoscut anexarea provinciei ucrainene Crimeea de către Rusia în 2014 şi a adăugat că respinge şi decizia Rusiei de a anexa patru regiuni ucrainene: Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie.

”Această decizie, care constituie o încălcare gravă a principiilor recunoscute ale dreptului internaţional, nu poate fi acceptată. (…) Ne reiterăm sprijinul pentru soluţionarea acestui război, a cărui gravitate nu face decât să crească, pe baza unei păci juste care să fie încheiată prin negocieri”, a anunţat diplomaţia de la Ankara.

ACTUALIZARE 10.00 Ihor Muraşov, directorul general al centralei nucleare ucrainene Zaporojie, ocupată de ruşi, a fost reţinut de o patrulă rusă, a anunţat sâmbătă compania nucleare ucraineană de stat Energoatom, transmite Reuters.

Ilia Muraşov a fost reţinut vineri în timp ce călătorea din Zaporojie, cea mai mare centrală nucleară din Europa, către oraşul Enerhodar, în jurul orei locale 16:00 (13:00 GMT), a precizat compania ucraineană într-un comunicat de presă în care este citat directorul instituţiei, Petro Kotin.

Directorul general al centralei nucleare ucrainene Zaporojie ”a fost scos din maşină, a fost legat la ochi şi dus într-o direcţie necunoscută”, se mai menţionează în comunicatul citat.

Kotin a scris pe contul său de Telegram că nu se ştie deocamdată ce s-a întâmplat mai departe cu Muraşov, care este ”responsabilul principal şi exclusiv pentru siguranţa nucleară şi în ceea ce priveşte radiaţiile” la centrală, iar reţinerea sa ”pune în pericol siguranţa funcţionării celei mai mari centrale nucleare din Ucraina şi din Europa”.

Şeful Energoatom le-a cerut forţelor ruse „să înceteze imediat actele de terorism nuclear faţă de conducerea şi personalul” centralei Zaporojie şi să-l elibereze pe Muraşov.

ACTUALIZARE 08.55 Statele Unite şi Canada s-au declarat vineri favorabile unei eventuale aderări a Ucrainei la NATO, fără însă a sprijini o procedură accelerată, notează AFP.

ACTUALIZARE 08.30 Faţada Consulatului Rusiei la New York, vandalizată cu vopsea roşie.

ACTUALIZARE 08.15 Deloc surprinzător, Rusia şi-a folosit dreptul de veto vineri pentru a împiedica adoptarea unei rezoluţii a Consiliului de Securitate al ONU condamnând anexarea a patru regiuni ucrainene, text care va fi înaintat Adunării Generale, unde toate statele membre dispun de un vot, comentează AFP.

În afara veto-ului Rusiei, rezoluţia a strâns 10 voturi pentru, iar patru ţări s-au abţinut – China, India, Brazilia şi Gabon -, un rezultat pe care occidentalii l-au descris drept o dovadă a izolării Rusiei.

Proiectul de text văzut de AFP, redactat înainte ca preşedintele rus Vladimir Putin să semneze, vineri, documentele de anexare a regiunilor Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, condamna „aşa-zisele referendumuri ilegale” care nu pot avea „nicio valabilitate” şi nici „servi ca bază pentru orice modificare a statutului acestor regiuni”.

Proiectul de rezoluţie, elaborat de Statele Unite şi Albania, îndemna toate statele şi alte organizaţii „să nu recunoască o pseudo-anexare” a celor patru regiuni şi, de asemenea, cerea Moscovei „să-şi retragă imediat, complet şi necondiţionat toate forţele militare” din ţară.

„Ne obligaţi intenţionat să folosim dreptul de veto pentru a vă putea lansa în declaraţii lirice despre faptul că abuzăm de dreptul nostru”, a acuzat ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, denunţând o „acţiune deschis ostilă a Occidentului”.

(w620) Consiliul

Dacă veto-ul rus nu era pus la îndoială, toate privirile s-au îndreptat spre China, oficial neutră, dar uneori acuzată de occidentali că este prea conciliantă cu Rusia.

La fel ca în februarie, a doua zi după ce Rusia a invadat Ucraina, China s-a abţinut vineri.

„Orice acţiune a Consiliului de Securitate trebuie să promoveze ameliorarea situaţiei şi soluţionarea crizei, mai degrabă decât intensificarea conflictelor şi exacerbarea confruntării”, a comentat ambasadorul chinez Zhang Jun, repetând că Beijingul sprijină suveranitatea şi integritatea teritorială „a tuturor ţărilor”.

„Rusia este mai singură ca niciodată”, a estimat ambasadorul francez Nicolas de Riviere.

Singură, desigur, dar „nu atât de singură pe cât şi-ar dori Occidentul”, a nuanţat Richard Gowan, analist la ONG-ul International Crisis Group.

Deşi cel mai important lucru era ca Beijingul să abţină, „numărul important de abţineri sugerează că plictiseala observată în ceea ce priveşte Ucraina este în continuare la un nivel ridicat”, a adăugat el.

Occidentalii se vor îndrepta acum spre Adunarea Generală, care ar urma să se pronunţe în zilele următoare.

„Mergem la Adunarea Generală, unde fiecare ţară are un vot. Naţiunile lumii vor spune clar că este ilegal şi pur şi simplu inacceptabil să încerci să redesenezi frontierele unei alte ţări cu forţa, a declarat ambasadoarea americană Linda Thomas-Greenfield.

Viitorul vot din Adunarea Generală, unde niciunul dintre cele 193 de state membre nu are drept de veto, va permite să se evalueze gradul de izolare a Rusiei, în timp ce unele ţări în curs de dezvoltare sunt iritate că Occidentul îşi concentrează toată atenţia asupra Ucrainei.

În primăvară, Adunarea Generală a adoptat trei rezoluţii legate de invazia Ucrainei de către Rusia, a treia la sfârşitul lui aprilie având ca rezultat o erodare a unităţii internaţionale în faţa Moscovei.

La 2 martie, în cursul unui prim vot istoric, 141 de ţări au condamnat invazia rusă, cinci ţări votând împotrivă (Rusia, Belarus, Siria, Coreea de Nord şi Eritreea), 35 abţinându-se.

La 24 martie, Adunarea a solicitat accesul umanitar nestingherit şi protecţia civililor în Ucraina: 140 de voturi pentru, cinci împotrivă (aceleaşi cinci), iar 38 de ţări au ales să se abţină.

La 7 aprilie, doar 93 de ţări au susţinut suspendarea Rusiei din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, 24 au votat împotrivă şi 58 s-au abţinut.

După sesiunea privind „referendumurile” de anexare, Consiliul a discutat, la cererea Rusiei, cele patru scurgeri care afectează gazoductele Nord Stream din Marea Baltică.

În timp ce originea şi autorul exploziilor rămân misterioase, Rusia, spre care s-au întors toate privirile, a sugerat din nou implicarea Statelor Unite care au negat orice responsabilitate.

În ceea ce priveşte ONU, „nu este în măsură să verifice sau să confirme niciunul dintre detaliile raportate”, a declarat Navid Hanif, subsecretar general pentru dezvoltare economică, subliniind riscurile reprezentate de scurgeri pentru pieţe de energie şi pentru mediul înconjurător.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite

Cele mai citite pe aceeași temă