Război în Ucraina, ziua 202 | Ministerul Apărării din Ucraina: Ofițerii de securitate și comandanții ruși încep să se retragă din Crimeea, ocupată din 2014. Ucraina a eliberat 3.800 kilometri pătrați în Harkov, în ultima săptămână

Serviciile secrete ucrainene: Rusia pregătește un nou bombardament asupra centralei nucleare din Zaporojie. Ucraina a anunţat luni noi succese militare, spunând că a ajuns la frontiera cu Rusia şi că a eliberat într-o lună echivalentul unui teritoriu care are de şapte ori suprafaţa Kievului de sub controlul armatei ruse, care a răspuns bombardând unele zone recucerite de forţele ucrainene. Reprezentanţi ai autorităţilor ruse din administraţia Crimeii – peninsula ucraineană anexată de Rusia în 2014, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării.

ACTUALIZARE Rusia a trimis în mod discret cel puţin 300 milioane de dolari în total unor partide politice şi candidaţi în peste 20 de ţări începând din 2014 pentru a-şi exercita influenţa, potrivit unei estimări a serviciilor de informaţii americane, făcută publică marţi, transmite AFP.

Statele Unite ‘consideră că este vorba despre estimări minimale şi că Rusia, probabil, în secret, a transferat mai multe fonduri care nu au fost reperate’, a indicat un înalt responsabil american, fără a preciza ţările vizate.

Potrivit acestuia, un ambasador rus la post într-o ţară asiatică nespecificată i-a dat milioane de dolari unui candidat la alegerile prezidenţiale.

Administraţia Joe Biden a cerut o astfel de estimare serviciilor sale în urma invaziei ruse în Ucraina, concomitent cu lansarea de către Washington de multiple iniţative pentru izolarea Moscovei pe scena internaţională.

Înaltul responsabil a declarat că diplomaţia americană va pune aceste concluzii la dispoziţia guvernelor a peste 100 de ţări, în prelungirea summitului pentru democraţie organizat în format virtual de preşedintele Joe Biden în decembrie 2021.

Această nouă evaluare nu a analizat ingerinţa rusă în politica americană, însă serviciile de informaţii americane declaraseră anterior că Moscova intervenise în alegerile din SUA din 2016, mai ales recurgând la reţelele sociale pentru a-l susţine pe Donald Trump.

‘Statele Unite lucrează din greu pentru a ne remedia slăbiciunile şi încurajăm celelalte ţări să facă la fel şi să ni se alăture în acest efort important’, a declarat acelaşi înalt responsabil.

ACTUALIZARE Danemarca va antrena soldaţi ucraineni pe teritoriul său, a anunţat marţi ministrul apărării, după exemplul a ceea ce face deja Marea Britanie pentru a sprijini Ucraina în faţa invaziei ruse, transmite AFP.

‘Vor fi antrenamente în Danemarca. Nu pot să dau mai multe detalii, dar vor fi antrenamente ale armatei ucrainene în Danemarca’, a declarat de la Kiev ministrul Morten Bodskov pentru agenţia daneză Ritzau.

Până acum, Copenhaga a trimis instructori în Marea Britanie, care a luat conducerea în materie de formare pe teritoriul său de combatanţi pentru armata ucraineană.

Londra s-a angajat în iunie să formeze 10.000 de militari ucraineni în mai mult baze britanice pe durata a patru luni.
La fel ca alte ţări occidentale, Danemarca a promis în august că va trimite instructori în Marea Britanie pentru a susţine iniţativa acesteia, cu 130 de ofiţeri.

Însă organizarea de antrenamente pe solul danez marchează o creştere a implicării ţării scandinave, membră în Uniunea Europeană şi în NATO.

După un referendum organizat la începutul lunii iunie în urma invaziei ruse în Ucraina, Copenhaga s-a alăturat, după aproape trei decenii, politicii de apărare comune a UE.

ACTUALIZARE Bugetul de apărare al Moscovei este de cinci ori mai mare decât al Kievului, armata Rusiei era considerată a doua cea mai mare din lume, iar armata  ucraineană părea a fi condamnată în februarie. Aceasta a rămas unită în jurul președintelui Volodmir Zelenski, care, s-a bazat, de la bun început, pe ajutorul internațional transpus în echipament de luptă, muniție, informații, tehnologie nouă.

Deoarece nu au dorit să se angajeze în teren, aliații Ucrainei au decis un efort comun de război, care, cuprinde și ajutoare umanitare dar și economice.

40 de miliarde de dolari pentru apărarea Ucrainei

Potrivit unui studiu german, realizat de Institutul Kiel de cercetare economică, citat de RFI, până la începutul lunii august, angajamentul oficial pentru a asigura apărarea Ucrainei, s-a ridicat la 40 de miliarde de dolari. Recent, promisiuni suplimentare au fost făcute de Statele Unite. Chiar și așa, suma reprezintă de 4 ori bugetul Apărării ucrainene, votat pentru anul 2022.

SUA, principalul donator

Statele Unite sunt, de departe, primul donator: 25 de miliarde de dolari, adică, mai bine de jumătate din ajutorul anunțat.

Suma este cu mult mai mare decât a fost cazul ajutorului militar american furnizat în 2020 celor trei state pe care Washington le susține pe termen lung: Israel, Egipt și Afganistan – înainte de reîntoarcerea talibanilor la putere.

ACTUALIZARE Rusia a denunţat marţi „părtinirea” în creştere de care dă dovadă Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului, care a acuzat-o cu o zi înainte că vrea să reducă la tăcere oponenţii Kremlinului, relatează France Presse.

Vorbind în faţa Consiliului ONU pentru Drepturile Omului de la Geneva, reprezentantul rus Ilia Barmin a denunţat „creşterea fără precedent a politizării şi părtinirii” Înaltului Comisariat.

„Acest lucru este dovedit”, a spus el, ”de menţionarea ţării noastre în declaraţia de ieri a Înaltului Comisar interimar, care a ignorat încălcările masive ale drepturilor omului în Europa, în Statele Unite şi în alte ţări occidentale”, a adăugat Barmin.

Moscova, care a părăsit Consiliul când Adunarea Generală a ONU a votat pentru expulzarea ei în urmă cu câteva luni din cauza invaziei Ucrainei, are totuşi statut de observator şi, ca atare, are drept la replică, ca şi celelalte ţări.

Reprezentantul Rusiei a acuzat ONU că ignoră dovezile „cu privire la crimele regimului de la Kiev în Donbas şi atrocităţile luptătorilor ucraineni şi ale mercenarilor străini”, şi a criticat Naţiunile Unite că nu au „curajul” să condamne trimiterea de arme occidentale Ucrainei, notează AFP.

De asemenea, el a denunţat publicarea la sfârşitul lunii august de către Înaltul Comisariat a raportului „părtinitor” privind regiunea chineză Xinjiang.

Luni, ONU a denunţat sever situaţia drepturilor omului în Rusia. Înaltul Comisar interimar, Nada Al-Nashif, a criticat în special „intimidările” din Rusia ale căror victime sunt oponenţii războiului din Ucraina, precum şi diferitele „forme de cenzură” în vigoare în ţară.

Cel mai înalt organism al ONU pentru drepturile omului a lansat în mai o anchetă la nivel înalt privind încălcările comise de trupele ruse în Ucraina. Dar o presiune din ce în ce mai mare este exercitată asupra Consiliului pentru a se interesa de asemenea de violările drepturilor omului în Rusia şi a stabili mandatul unui raportor special.

Ambasadoarea Ucrainei la ONU, Ievhenia Filipenko, a declarat marţi în faţa Consiliului că Moscova „ia ostatice drepturile omului pentru a-şi urmări obiectivele răuvoitoare”.

Ea a salutat activitatea depusă de ONU pentru a documenta „atrocităţile” comise de Rusia în ţara ei şi a asigurat că „menţinerii împreună în continuare a presiunii asupra statului agresor ar trebui să fie singura opţiune pentru noi toţi”.

ACTUALIZARE Eşecurile militare ruse din ultimele zile în estul Ucrainei au provocat un şoc în rândul segmentului radical de la Moscova, aşa-zişii ‘ulii’, care au pus la îndoială în mod public strategia Kremlinului, comentează marţi France Presse într-o amplă analiză.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, le-a cerut marţi celor care îşi exprimă criticile ‘să fie foarte atenţi’ pentru a rămâne ‘în cadrul legii’ care îi pedepseşte sever pe cei care ‘discreditează’ armata.

Declaraţia sa intervine pe fondul unei avalanşe de reacţii, uneori virulente, în urma retragerii forţelor ruse din regiunea Harkov, în nord-estul Ucrainei, în faţa contraofensivei forţelor Kievului.

Ministerul rus al Apărării a dezminţit orice fel de fiasco, evocând mai degrabă o ‘regrupare’ de forţe. Dar nici posturile televiziunii de stat, relee fidele Kremlinului, nu şi-au putut ascunde confuzia.

Astfel, după cucerirea oraşului Balakleia de către forţele ucrainene, sâmbătă, Vladimir Soloviov, unul dintre principalii propagandişti ruşi, a apreciat că situaţia este ‘serioasă, dificilă’.

Altădată de neconceput, editorialişti, analişti, bloggeri şi oficiali care susţin cu îndârjire ofensiva în Ucraina şi-au înmulţit criticile în platourile de televiziune şi pe reţelele de socializare.

Liderul pro-Kremlin al Ceceniei, Ramzan Kadîrov, adeptul unei linii dure în Ucraina, a criticat ‘greşelile’ comise – potrivit lui – de către generalii ruşi, într-un mesaj audio adresat celor 2,4 milioane de abonaţi ai săi pe Telegram.

‘Dacă nicio schimbare nu se face astăzi sau mâine în modul de desfăşurare a operaţiunii militare speciale, va trebui să iau legătura cu cei care se află în fruntea Ministerului Apărării sau cu cei care sunt în fruntea ţării pentru a le explica care este situaţia pe teren’, a adăugat el.

În rândurile opoziţiei, strivite de represiunea internă care însoţeşte ofensiva din Ucraina, criticile s-au înmulţit de asemenea.

La Sankt-Petersburg, aleşii locali au cerut Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului rus) să declanşeze procedura de destituire a lui Vladimir Putin, o cerere care nu are nicio şansă de izbândă, potrivit observatorilor.

Noutatea însă rezidă în multiplicarea criticilor provenind din cercurile naţionaliste ruse.

Contraofensiva ucraineană a produs un şoc, chiar dacă nu este vorba de primul eşec al forţelor ruse, care au fost nevoite să se retragă din regiunea Kiev în martie, înainte de a-şi pierde nava amiral în Marea Neagră în aprilie.

Egor Holmogorov, un comentator adept al ofensivei în Ucraina, declară că există doar două explicaţii posibile: fie ‘am fost trădaţi’, fie ‘armata noastră nu este aptă de luptă’.

‘Este absolut imposibil să învingi Ucraina cu resursele cu care Rusia încearcă să lupte, cu metode de război colonial în care se folosesc doar profesionişti şi mercenari, fără o mobilizare’, a afirmat în cursul unei dezbateri televizate Boris Nadejdin, fost deputat, înainte de a fi întrerupt pe un ton tăios de un alt invitat.

În faţa dificultăţilor, cei mai înverşunaţi susţinători ai ofensivei cer de acum Kremlinului să apese pe accelerator în Ucraina.

Bloggerul Maxim Fomin, care semnează sub pseudonimul Vladlen Tatarski şi este urmărit de peste 400.000 de persoane pe Telegram, a cerut o ‘lovitură nucleară de avertisment’ asupra Insulei Şerpilor în Marea Neagră, de unde soldaţii ruşi s-au retras în luna iulie.

În timp ce autorităţile au încarcerat sau au forţat să plece în exil pe cei mai mulţi dintre reprezentanţii de prim-plan ai opoziţiei liberale, aceasta avalanşă de critici se pare că nu constituie o ameninţare pentru Vladimir Putin, potrivit AFP.

Tatiana Stanovaia, fondatoarea R.Politic, un centru de analiză politică independent, apreciază că riscul în acest stadiu pentru puterea rusă este foarte limitat. Dar dacă situaţia de pe front în Ucraina se deteriorează în continuare ‘cu pierderi, înfrângeri, retrageri, relaţiile dintre aceşti ‘patrioţi’ şi autorităţi va pusă serios la încercare’, a declarat ea.

Iar profilul acestor noi detractori ar putea complica acţiunea de reprimare, subliniază ea.

Căci, contrar opoziţiei liberale, ce putea fi ‘strivită (fiind înfăţişată) ca un adversar ideologic şi purtător de cuvânt al Occidentului’, un aşa-zis protest patriotic ar putea să fie ‘perceput ca legitim’ în Rusia, susţine experta citată.

ACTUALIZARE Ministerul ucrainean de Externe estimează că cel puțin 53.000 de soldați ruși au murit din februarie până în prezent.

ACTUALIZARE: Contraofensiva armatei ucrainene decurge într-un ritm susţinut, lucru evidenţiat pe măsură ce apar informaţiile din teren. Preşedintele Zelenski a anunţat că suprafaţa eliberată de sub ocupaţia rusă s-a dublat în doar 24 de ore şi a ajuns acum la peste 6.000 de kilometri pătraţi, în estul şi sudul ţării.

Rusia a recunoscut pierderea mai multor oraşe-cheie, dar insistă că „operaţiunea specială” îşi va atinge obiectivele, iar retragerea trupelor din unele regiuni este descrisă ca o regrupare.

Un oficial militar american, citat de Reuters, a declarat că cei mai mulţi soldaţi ruşi din teritoriile recucerite au trecut înapoi graniţa în Federaţia Rusă. Preşedintele Zelenski le-a cerut din nou occidentalilor să-i ajute militar, în timp ce ministrul său de Externe a nominalizat Berlinul drept un exemplu dezamăgitor, pentru că refuză să trimită în Ucraina tancuri şi alte arme grele.

ACTUALIZARE: Secretarul de stat al SUA, Anthony Blinken, și-a exprimat marți îngrijorarea că Rusia ar putea încerca să „agite apele” în conflictul dintre Azerbadjan și Armenia pentru a distrage atenția de la Ucraina. Blinken a cerut „oprirea imediată a tuturor ostilităților” , potrivit Reuters, conform The Guardian.

CITIȚI ȘI: Confruntări de amploare la graniţa dintre Armenia şi Azerbaidjan. Zeci de victime. Un acord de încetare a ostilităţilor, încălcat după câteva minute

ACTUALIZARE: Din 6 septembrie până în prezent, forțele ucrainene au eliberat 3.800 de kilometri pătrați și 300 de așezări din regiunea Harkov, a anunțat Ministerul Apărării, citat de NEXTA.

❗️Deputy Minister of Defense Malyar: #Ukraine has liberated 300 settlements in the #Kharkiv region.

From September 6 to today, 3,800 square kilometers have been liberated. pic.twitter.com/aeUhNtYIvD— NEXTA (@nexta_tv) September 13, 2022

ACTUALIZARE:Izium a fost unul dintre primele orașe din regiunea Harkov care a fost ocupat de ruși. Imaginile filmate în Izium după aproape șase luni de ocupație arată case, școli, spitale, biserici și poduri distruse:

This is #Izyum, #Kharkiv region, east #Ukraine, after liberation from nearly 6 months of Russian occupation. The Russians destroyed houses, schools, hospitals, churches and bridges in the city. #Russia only brings death and destruction. pic.twitter.com/ejxgC0uJ5F— Alex Kokcharov (@AlexKokcharov) September 13, 2022

ACTUALIZARE Armata rusă a bombardat Lozova, din regiunea Harkov, în această dimineață, lăsând zona fără curent și rezerve de apă. Guvernatorul regiunii Harkov, Oleg Sinehubov, a anunțat pe Telegram că autoritățile încă numără victimele.

Ieri, o persoană a murit, iar alte șase au fost rănite, după un atac asupra orașului Harkov, o persoană a fost rănită la Izium, alți doi oameni au fost omorâți în Kupiansk, iar doi au fost răniți de o mină, în satul Ruski Tishki.

CITIȚI ȘI: „De ce îi este frică Berlinului?” – Kievul crește presiunea asupra Germaniei pentru a-i livra blindate, pe fondul contraofensivei în est și sud

ACTUALIZARE Un document al Comisiei Europene scurs în presă indică posibila renunțare la plafonarea prețului gazelor rusești. Taxă de solidaritate pe surplusul de profit al companiilor din energie. Detalii, AICI.

ACTUALIZARE Șapte nave cu grâu au plecat din porturile ucrainene în această dimineață, potrivit NEXTA. La o lună de la deschiderea „coridorului pentru grâne”, peste 50 de nave încărcare cu grâu au plecat din porturile ucrainene, transportând peste 1,2 milioane de tone de cereale. 

This morning 7 more ships with grain left Ukrainian ports

It should be noted that a month after the launch of the „grain corridor” more than 50 ships left #Ukrainian ports. They exported more than 1.2 million tons of grain.

Ministry of National Defense of #Turkey https://t.co/qlDUwlo2Lv— NEXTA (@nexta_tv) September 13, 2022

ACTUALIZARE  Aliații Ucrainei ar trebui să se angajeze să livreze armament la scară largă și să investească în apărarea acestei țări, arată un raport care analizează alternativele Kievului la aderarea la NATO, relatează The Guardian.

Raportul a fost cerut de președintele Volodimir Zelenski și a fost realizat de fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, și șeful de cancelarie al lui Zelenski, Andriy Iermak.

Scopul raportului este să propună o structură de securitate pentru Ucraina, care să garanteze că Rusia nu o va invada din nou și nu cuprinde și apelurile făcute de Volodimir Zelenski către Occident pentru a furniza arme, menționează The Guardian. Raportul, care va fi subiectul unor ample consultări diplomatice, nu propune ca țările NATO să fie obligate să trimită trupe pentru a apăra suveranitatea Ucrainei, dar spune că nu ar trebui să existe interdicții pentru țările membre NATO care vor să furnizeze ajutor diplomatic, militar sau economic Ucrainei, în baza unor tratate bilaterale. Ajutorul ar trebui să fie proporțional cu gravitatea amenințării și ar trebui să se aplice pentru orice amenințare suvernită asupra granițelor Ucrainei, așa cum sunt ele recunoscute pe plan internațional.

Atunci când a invadat Ucraina în 24 februarie, unul dintre motivele invocate de Moscova a fost dorința Kievului de a adera la NATO.

Volodimir Zelenski a reacționat pe Telegram, notând că „a fost făcut primul pas care va garanta securitatea Ucrainei”.

Mai multe informații despre raport găsiți aici.

ACTUALIZARE România a depus, marţi, Declaraţia de intervenţie în procedurile iniţiate de Ucraina contra Federaţiei Ruse la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), iar ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, va fi agent al României în faţa CIJ, potrivit unui comunicat al MAE. Detalii, AICI.

ACTUALIZARE Dimitro Kuleba, ministrul de Externe al Ucrainei, a criticat Germania pentru că refuză să trimită cu rapiditate tancuri și armament greu. Miercuri, Annalena Berbock, ministrul de Externe al Germaniei, va vizita Ucraina, unde urmează să discute despre „asistența militară” pe care o oferă Kievului, potrivit The Guardian.

„Semnale dezamăgitoare vin din Germania, în timp ce Ucraina are nevoie în prezent de tancuri Leopard şi Marder pentru eliberarea poporului nostru şi a-l salva de la genocid.  Nu există un singur argument raţional care să justifice de ce acest armament nu poate fi livrat, ci doar temeri abstracte şi scuze. De ce îi este frică Berlinului, iar Kievul nu se teme?’, a scris Kuleba, pe Twitter. 

Cancelarul Olaf Scholz și ministra Apărării, Christine Lambrecht, ambii membri ai Partidului Social-Democrat (SPD), s-au exprimat luni evaziv când au fost întrebaţi despre potenţialele livrări de blindate către Ucraina.

–-

La o zi după ce deputații municipali ruși din 18 districte din Moscova și Sankt Petersburg au semnat o declarație prin care îi cereau lui Vladimir Putin să demisioneze din fruntea statului, Kremlinul lansează amenințări, prin vocea lui Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt. Peskov a susținut că linia între criticile aduse campaniei militare a Rusiei în Ucraina și legea cenzurii care prevede pedepse de până la 15 ani de închisoare este „foarte, foarte subțire”.

ACTUALIZARE Ofițerii de securitate ruși și comandanții militari ruși încep să se retragă din Crimeea înspre teritoriile ruse, împreună cu familiile lor, a anunțat Ministerul Apărării din Ucraina, citat de The Guardian.

„Acţiunile încununate de succes ale apărătorilor ucraineni au obligat ‘aşa-zisele autorităţi’ din Crimeea ocupată temporar şi din sudul ţării noastre să-şi mute de urgenţă familiile pe teritoriul Federaţiei Ruse”, se arată într-un raport al Direcţiei principale de informaţii a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR), publicat marţi.

Peninsula Crimeea a fost ocupată şi anexată de Moscova în 2014. Rușii și-au impus propriile autorităţi în zonă, nerecunoscute, însă, de comunitatea internaţională.

CITIȚI ȘI:  Încă o moarte suspectă. Un personaj-cheie al lui Putin, găsit mort după ce ar fi căzut peste bord dintr-o barcă de mare viteză

Propagandistul favorit al Kremlinului cere ca generalii care au permis retragerea din Harkov să fie împușcați. „Pot chiar să spun câteva nume”

ACTUALIZARE Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov şi membri ai unei delegaţii ruse au obţinut vize pentru a putea participa la sesiunea Adunării Generale a Naţiunilor Unite, a anunţat Ministerul Afacerilor Externe rus, informează Reuters.

Rusia a criticat săptămâni în şir SUA că nu eliberează vize membrilor delegaţiei ruse pentru ca aceştia să poată participa la cea de-a 77-a sesiune a Adunării Generale.

„Astăzi, au fost acordate vize lui (Serghei) Lavrov şi unui număr dintre cei ce îl vor însoţi” la Adunarea Generală a ONU, a transmis agenţia rusă Interfax, citând Ministerul rus de Externe.

ACTUALIZARE Serviciile secrete ucrainene: Rusia pregătește un nou bombardament asupra centralei nucleare din Zaporojie. Rusia plănuiește să producă o criză umanitară vizând întregul sistem energetic al Ucrainei, a declarat Iuriy Iusov, purtător de cuvânt al Agenției ucrainene de Informații pentru Apărare. „Putin vrea să arunce Ucraina și întreaga Europă într-o iarnă întunecată și rece”, a declarat Iusov. Avertismentul vine după bombardamentele repetate ale Rusiei asupra zonei centralei nucleare și după ce, la 11 septembrie, a fost vizată infrastructura electrică din Harkov.

CITIȚI ȘI:  The Spectator: Putin este încolțit

ACTUALIZARE Volodomir Zelenski a avut o convorbire telefonică cu premierul italian Mario Draghi. Președintele Ucrainei a spus: A avut o convorbire cu premierul Mario Draghi. L-am informat cu privire la evoluțiile de pe front (…) Am discutat despre situația de la centrala nucleară din Zaporojie. Garanția securității acesteia este demilitarizarea și revenirea sub control ucrainean.

ACTUALIZARE Serviciul de presă al Ministerului Educației din Rusia neagă prezența și reținerea profesorilor ruși în regiunea Harkov din Ucraina, transmite Nexta.

ACTUALIZARE Serhai Haidai, guvernatorul ucrainean din Lugansk, a postat pe Telegram o actualizare a situației din Donețk: Rușii au părăsit complet Kreminna. Monitorizăm situația din Liman – a cărui eliberare este esențială pentru regiunea noastră, luptele continuă să se desfășoare în jurul orașului. Eliberarea pe scară largă a regiunii Lugansk va începe de la Kreminna și Svatove. Rușii au început deja să aducă echipamentele mai aproape de aceste orașe. Impactul principal va fi acolo.

Astăzi, Kreminna este complet goală, armata rusă a părăsit orașul. Steagul ucrainean ridicat de partizani flutură acolo. Situația din Starobilsk este oarecum similară. Dar în Svatove, ruşii au fugit la început, dar s-au întors după un timp.

În teritoriile ocupate există o penurie de combustibil din cauza retragerii ocupanților.

ACTUALIZARE Regiunea Harkov a rămas din nou fără electricitate după bombardamentele rusești, a anunțat șeful adjunct al biroului președintelui, Kirilo Timoshenko. El a precizat că energia electrică a fost întreruptă în oraș și în împrejurimi după ce o linie electrică de rezervă a cedat, citat de The Kyiv Independent.

ACTUALIZARE Ministerul Apărării din Armenia transmite că preşedintele ţării, Suren Papikyan, l-a informat telephonic pe Serghei Şoigu despre situația de la granița cu Azerbaidjanul. „Părțile au convenit să ia măsurile necesare pentru stabilizarea situației”.

ACTUALIZARE Profesorii din Rusia care au venit în regiunea Harkov pentru a preda copiilor din Ucraina conform programelor şcolare din Rusia au fost reținuți. Aceștia riscă până la 12 ani de închisoare, a declarat vicepremierul Ucrainei, Irina Vereshchuk.

ACTUALIZARE Ucraina confirmă eliberarea localității Vovchansk de la granița cu Rusia.

Ukrainian warriors who took part in the liberation Vovchansk. The city, which is located 5 kilometers from the border with the #Russian Federation, is officially deoccupied. Ukraine️
pic.twitter.com/h40MOXBzam— UKRAINIAN SQUAD (@ukrainiansquad) September 12, 2022

Serviciul Gărzii de Frontieră al Ucrainei a postat în dimineața zilei de 13 septembrie o înregistrare video „Vovchansk s-a întors acasă”, în care se vede cum trupele ucrainene îndepărtează steagurile și semnele rusești de pe clădirile din oraș. Vovchansk a fost ocupat în prima zi a invaziei şi a fost eliberat la 11 septembrie.

ACTUALIZARE Din 24 februarie, Rusia a pierdut 53.300 de soldați în Ucraina. Statul Major General al Ucrainei a raportat la 13 septembrie că Rusia a pierdut şi 2.175 de tancuri, 4.662 de vehicule blindate de luptă, 1.279 de sisteme de artilerie, 311 sisteme de rachete cu lansare multiplă, 163 de sisteme de apărare aeriană, 244 de avioane, 213 elicoptere, 901 drone și 15 ambarcațiuni.

ACTUALIZARE Bulgaria trimite în Ucraina truse medicale pentru 35 de mii de soldați, transmite ministrul adjunct al Apărării din Bulgaria, Theodora Genchovska.

#Bulgaria will transfer medical kits for 35 thousand #Ukrainian soldiers, reports the Deputy Minister of Defense of Bulgaria Theodora Genchovska. pic.twitter.com/UDNMZTOgqa— NEXTA (@nexta_tv) September 13, 2022

ACTUALIZARE Recolta de porumb a Ucrainei ar urma să se situeze la 32 milioane de tone, cu 24% mai scăzută faţă de anul trecut şi cu 5% sub media din ultimii cinci ani, conform datelor Serviciului de monitorizare a culturilor din UE (MARS), transmite Reuters.

Pentru floarea soarelui, unde Ucraina este unul dintre principalii exportatori globali, recolta este estimată la 13,9 milioane de tone, cu 15% mai scăzută faţă de anul trecut şi cu 2% sub media din ultimii cinci ani.

„Războiul Rusiei contra Ucrainei a dus la o scădere a suprafeţei cultivate cu porumb şi floarea soarelui. Prin urmare, estimările noastre privind producţia pentru ambele recolte este sub media din ultimii cinci ani, în pofida randamentelor bune”, se arată în raport.

ACTUALIZARE Pavlo Kirilenko, guvernatorul ucrainean al Donețkului, a făcut o actualizare a situaţiei, pe Telegram: În Sloviansk, cel puțin o persoană a fost ucisă și o persoană a fost rănită de bombardamente. Orașul Hostre, din comunitatea Kurakhivska, a fost ținta unor focuri de armă – din fericire, nimeni nu a fost rănit. Avdiivka a fost supusă unor bombardamente masive în zori. Astăzi nu s-au înregistrat victim.  Trei persoane au fost rănite în urma bombardamentului din cursul nopţii, în Toretsk; patru case au fost avariate.

ACTUALIZARE Rușii au bombardat Nikopol, regiunea Dnipropetrovsk.

This night, #Russian invaders shelled #Nikopol, #Dnipropetrovsk region. pic.twitter.com/0uwYitG8UR— NEXTA (@nexta_tv) September 13, 2022

ACTUALIZARE Patru corpuri de civili ucişi au fost găsite cu „urme de tortură” în localitatea Zaliznicinoie, în regiunea Harkov, recent recucerită de Kiev de la forţele ruse, a anunţat luni Parchetul ucrainean, citat de France Presse.

ACTUALIZARE Un bombardament ucrainean asupra postului de frontieră din Logacevka s-a soldat cu cel puţin un mort şi patru răniţi, potrivit unui bilanţ comunicat de guvernatorul regiunii ruse Belgorod.

ACTUALIZARE Petiţia publică prin care preşedintelui rus Vladimir Putin i se cere să demisioneze din funcţie a strâns adeziunea a 84 de deputaţi (consilieri) municipali din toată Rusia, care cer ca Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal) să îl acuze pe şeful statului rus de înaltă trădare pentru declanşarea campaniei militare în Ucraina, relatează EFE.

„Din ce în ce mai mulţi deputaţi aderă la cererea ca Vladimir Putin să demisioneze”, a declarat luni presei Dmitri Paliuga, autorul acestei iniţiative, deputat municipal din Sankt-Petersburg.

Sumarul ultimelor evenimente

•  Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat că forțele ucrainene au făcut progrese importante în contraofensiva lor împotriva trupelor ruse, deși este prea devreme pentru a prezice rezultatul.

• Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că forțele țării sale au preluat 6.000 de km pătrați din teritoriu deținut de Rusia în sudul și estul țării.

• Armata ucraineană spune că a eliberat peste 20 de așezări în 24 de ore. În ultimele zile, forțele de la Kiev au capturat un teritoriu de cel puțin două ori mai mare decât cea a Londrei, potrivit Ministerului Britanic al Apărării.

• Comandanții militari ai Rusiei au încetat să mai trimită noi unități în Ucraina după contraofensivă, a anunțat luni, pe pagina sa de Facebook, forțele armate ale Ucrainei.

•  Trupele ruse au lăsat în urmă stocuri de muniție și alte provizii în urma contraofensivei Ucrainei din regiunea Harkov, relatează Kyiv Independent. Un analist a estimat că peste 300 de vehicule au fost abandonate între 7 și 11 septembrie.

• Rusia a răspuns la contraofensivă lansând lovituri cu rachete care au tăiat pentru a doua oară aprovizionarea cu energie electrică și apă în orașul Harkov în mai puțin de 24 de ore, eliminându-le pe ambele luni dimineață la doar câteva ore după ce autoritățile orașului au restabilit 80% din utilitățile care fuseseră tăiate peste noapte.

•Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a apărut luni seară la televiziunea de stat, prezidând o întâlnire pe economie în care nu a făcut nicio referire la situația militară și a spus că Rusia rezistă în fața sancțiunilor occidentale.