Război în Ucraina, ziua 201 | Forțele ucrainene au găsit „urme de tortură” pe corpurile a patru civili omorâți de ruși în localitatea Zaliznicinoie, Harkov

Patru corpuri de civili ucişi au fost găsite cu „urme de tortură” în localitatea Zaliznicinoie, în regiunea Harkov, recent recucerită de Kiev de la forţele ruse, a anunţat luni Parchetul ucrainean, citat de France Presse.

ACTUALIZARE 22.30 Un bombardament ucrainean asupra postului de frontieră din Logacevka s-a soldat cu cel puţin un mort şi patru răniţi, potrivit unui bilanţ comunicat de guvernatorul regiunii ruse Belgorod.

„Din nefericire, s-a înregistrat un mort, un cetăţean ucrainean, născut în 1942. Şi de asemenea patru răniţi, cu răni uşoare”, dintre care „trei ucraineni”, a anunţat guvernatorul regiunii ruse Belgorod, Veaceslav Gladkov, pe Telegram, după ce a informat că „postul de frontieră din Logacevka a fost ţintit dinspre Ucraina”, potrivit AFP și Reuters.

„Potrivit unor informaţii preliminare, clădiri rezidenţiale au fost parţial distruse, maşini şi linii electrice au fost avariate„, a adăugat guvernatorul rus.

Serviciile de urgenţă au întrerupt alimentarea cu gaz şi electricitate, potrivit aceleiaşi surse.Aceste declaraţii intervin după ce armata ucraineană a revendicat în ultimele zile importante recuceriri teritoriale în faţa trupelor Moscovei, în special în regiunea Harkov (nord-est), care se învecinează cu regiunea Belgorod din Rusia.

Kievul a afirmat sâmbătă că a recucerit oraşul strategic Kupiansk, situat la 50 de kilometri de Logacevka şi de frontiera rusă.Belgorod, oraş cu aproape 400.000 de locuitori, situat la circa 40 km nord de graniţa cu Ucraina, este centrul administrativ al regiunii cu acelaşi nume.De când Rusia a invadat Ucraina, la 24 februarie, au existat numeroase relatări privind atacuri asupra Belgorodului şi asupra altor regiuni aflate la graniţa cu Ucraina, Moscova acuzând Kievul că a lansat aceste atacuri.

ACTUALIZARE 21.30 Ucraina nu va accepta niciun fel de variantă a „acordurilor de la Minsk”, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu acordat luni jurnalistului Fareed Zakaria pentru CNN, răspunzând la o întrebare despre înaintarea trupelor ucrainene în regiunea Herson (sud) şi în est, relatează Unian.

Zelenski a subliniat că ucrainenii se străduiesc să ‘dezocupe’ teritoriile ţării.

„Scopul principal al dezocupării este ca să nu i se mai permită Rusiei să continue ocupaţia foarte lentă pe care a început-o în 2014”, a afirmat el.

Preşedintele ucrainean a menţionat că nu poate oferi detalii despre acţiunile operaţionale ale Forţelor armate ale Ucrainei pe câmpul de luptă.

„Nu vom sta pe loc. Vom continua încetişor să înaintăm constant. Nu vom mai vorbi cu ei altfel. De îndată ce am rămâne şi am sta, ştiu că unele state ne-ar împinge spre ‘procesul de la Minsk’. Vreau ca lumea să înţeleagă, sunt lucruri diferite. O rezolvare diplomatică şi ‘Minsk-2-3-5-10’ sunt două lucruri diferite. ‘Minsk’ este o bucată de hârtie goală pentru a oferi Rusiei o pauză înainte de următoarea invazie”, a declarat Zelenski, citat de Unian.

În acelaşi interviu, preşedintele ucrainean a declarat că Ucraina nu va negocia cu ‘cei care dau ultimatumuri’.

De asemenea, Volodimir Zelenski, participând la cea de-a 17-a reuniune YES (Strategia Europeană de la Ialta), a subliniat că deocamdată nu sunt posibile negocieri cu Federaţia Rusă pentru încheierea războiului, deoarece partea rusă nu poate formula poziţii adecvate.

La rândul său, ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a spus că Ucraina nu va accepta din partea partenerilor occidentali recomandări de a începe negocieri de ‘pace’ cu Rusia şi a pledat pentru ‘dezocuparea’ completă a Donbasului şi a Crimeii.

„În viitor, Rusia va cere capitularea totală a Kievului”, a reacţionat vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, comentând declaraţia preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, despre refuzul de a negocia cu Rusia.

„Un oarecare Zelenski a spus că el nu va angaja un dialog cu cei care dau ultimatumuri. Actualele ‘ultimatumuri’ sunt o joacă de copii faţă de cerinţele din viitor. Şi el le ştie: capitularea totală a regimului de la Kiev în condiţiile Rusiei”, a scris Medvedev pe canalul său Telegram, conform oficiosului Izvestia.

Anterior, ministrul rus de externe Serghei Lavrov afirmase la 11 septembrie că partea rusă nu refuză negocierile cu Kievul, declaraţia sa intervenind pe fondul contraofensivei ucrainene în Harkov, unde forţele ucrainene au străpuns linii de apărare ruseşti şi au eliberat zeci de localităţi, ajungând la frontiera de stat cu Rusia.

Rusia a declanşat o invazie neprovocată şi nejustificată în Ucraina, în ceea ce numeşte drept ‘operaţiune militară specială’, de fapt prima agresiune de acest gen în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial

ACTUALIZARE 20.15 Petiţia publică prin care preşedintelui rus Vladimir Putin i se cere să demisioneze din funcţie a strâns adeziunea a 84 de deputaţi (consilieri) municipali din toată Rusia, care cer ca Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal) să îl acuze pe şeful statului rus de înaltă trădare pentru declanşarea campaniei militare în Ucraina, relatează EFE.

„Din ce în ce mai mulţi deputaţi aderă la cererea ca Vladimir Putin să demisioneze”, a declarat luni presei Dmitri Paliuga, autorul acestei iniţiative, deputat municipal din Sankt-Petersburg.

Petiţia, care nu a fost trimisă încă Dumei, a fost semnată de deputaţi ai consiliilor municipale din toată Rusia.

Printre deputaţii care au semnat petiţia se numără consilieri din Moscova şi Sankt Petersburg, precum şi primari din alte regiuni ale părţii europene a ţării şi Siberia.

Paliuga a indicat pe contul său de Twitter că a fost citat să se prezinte marţi în faţa unui tribunal districtual din Sankt Petersburg pentru presupusa discreditare a şefului statului.

Cu toate acestea, politicianul a declarat că nu-şi regretă decizia de a se adresa Dumei, întrucât, în ultimele zile, a primit un mare sprijin din partea concetăţenilor săi din districtul Smolninski, gest pe care l-a considerat „de o valoare inestimabilă”.

Paliuga şi câţiva dintre colegii săi s-au adresat Dumei săptămâna trecută cu cererea ca aceasta să-l acuze pe Putin de înaltă trădare pentru iniţierea ‘operaţiunii militare speciale’.

„Considerăm că decizia preşedintelui Putin de a lansa operaţiunea militară specială dăunează securităţii Rusiei şi cetăţenilor săi”, se arată în petiţie.

Obiectivul petiţiei este ca Putin să fie înlăturat din funcţia de la conducerea statului, unde a ajuns în anul 2000 şi, conform reformei constituţionale, ar putea rămâne până în 2036.

„În opinia noastră, odata cu începerea operaţiunii militare speciale pe teritoriul Ucrainei în acţiunile preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, există indicii ale unei infracţiuni prevăzute de articolul 73 din Constituţia Federaţiei Ruse, înaltă trădare”, subliniază aceştia.

Potrivit solicitării, cetăţeni ruşi au murit încă de la începutul ostilităţilor, economia naţională s-a deteriorat şi are loc un exod al investitorilor şi al creierelor.

În plus, NATO se extinde spre est şi, datorită deciziei preşedintelui, graniţa dintre Rusia şi Alianţa Nord-Atlantică s-a dublat odată cu intrarea Finlandei şi a Suediei.

Intervenţia militară rusă a provocat un efect invers ‘demilitarizării’ ţării vecine cu furnizări de armament occidental în valoare de peste 38.000 de milioane de dolari.

Potrivit unui sondaj publicat săptămâna trecută, 70% dintre ruşi susţin într-o măsură mai mare sau mai mică campania militară în Ucraina, în timp ce 18% din populaţie se opune.

Rusia a anunţat sâmbătă retragerea trupelor sale din mai multe locuri strategice din regiunea Harkov (nord-estul Ucrainei) ceea ce a stârnit criticile susţinătorilor unei ofensive mult mai agresive în Ucraina.

ACTUALIZARE 20.00 Rușii, depășiți numeric de opt ori în regiunea Harkov. Aliații lui Putin sunt furioși. Armata ucraineană a recucerit mii de km pătraţi din teritoriile ocupate de ruşi. Steagul Ucrainei flutură acum în sute de localități din Regiunea Harkov.

ACTUALIZARE 19.30 Patru corpuri de civili ucişi au fost găsite cu „urme de tortură” în localitatea Zaliznicinoie, în regiunea Harkov, recent recucerită de Kiev de la forţele ruse, a anunţat luni Parchetul ucrainean, citat de France Presse.

Cele patru cadavre, potrivit acestuia, au fost găsite duminică şi „purtau semne de tortură”. „Trei fuseseră îngropaţi pe terenurile familiilor lor, iar al patrulea a fost îngropat pe teritoriul fabricii de asfalt în faţa gării feroviare”, a precizat Parchetul pe pagina sa de Facebook.

„Potrivit versiunii preliminare a anchetei, cele patru persoane au fost ucise de către militari ruşi în timpul ocupaţiei satului”, indică instanţa, care adaugă că localnicii au fost cei care „s-au adresat forţelor de ordine şi au semnalat că militarii ruşi au ucis concetăţeni ai lor”, după ce localitatea a trecut sub control ucrainean săptămâna trecută.

Ucraina a anunţat în ultimele zile câştiguri teritoriale importante în regiunea Harkov, la frontiera cu Rusia în nord-estul ţării, care se afla parţial sub ocupaţie rusă de la începutul războiului.

La Grakove, un alt sat din aceeaşi regiune, unde corespondenţi ai AFP au constatat distrugeri dovedind despre violenţa luptelor care s-au dat aici, Parchetul ucrainean a indicat că au fost descoperite cadavrele a doi civili, cu urme de tortură şi găuri de glonţ în ceafă.

Forţele ruse au fost acuzate de numeroase abuzuri în timpul în care ocupaseră periferia Kievului, în special în localitatea Bucea, de unde s-au retras la sfârşitul lunii martie.

Moscova a negat toate crimele de care este acuzată şi susţine că este vorba de falsificări, notează AFP.

ACTUALIZARE 18.30 Unul dintre principalii lideri ai separatiştilor proruşi din estul Ucrainei, a recunoscut luni o situaţie „dificilă” pe front în faţa contra-ofensivei ucrainene, dar a susţinut că forţele ruse „rezistă”, informează AFP

Aceste declaraţii intervin după ce armata ucraineană a revendicat importante recuceriri teritoriale în ultimele zile în faţa trupelor Rusiei, în special în regiunea Harkov, în nord-est, dar şi în sud şi în est.

„Situaţia rămâne dificilă. Adversarul încearcă să distrugă infrastructurile critice şi civile”, a declarat Puşilin pentru postul de televiziune rus Rossia 24, evocând „bombardamente masive”.

Acest responsabil, care conduce „republica” proclamată unilateral de separatişti la Doneţk, a informat de asemenea despre atacuri ucrainene asupra oraşului Liman, în est.

Potrivit lui Puşilin, forţele ruse şi cele proruse „rezistă”, iar situaţia, chiar dacă „dificilă”, rămâne „sub control”. El a susţinut de asemenea că forţele ruse şi proruse „avansează în unele zone”, fără a le numi.

Armata ucraineană a anunţat iniţial o contra-ofensivă în sud, înainte de a realiza în timpul săptămânii trecute o contra-ofensivă fulger în regiunea Harkov, forţându-i pe soldaţii ruşi să se retragă spre alte poziţii.

Luni, forţele ruse au afirmat că au bombardat zone recuperate de Ucraina nu departe de Harkov, în sectoarele Kupiansk şi Izium.

ACTUALIZARE 18.00 Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a declarat luni că, în cazul în care Kievul nu acceptă condiţiile actuale pentru începerea negocierilor, Rusia va accepta doar predarea necondiţionată a regimului de la Kiev, informează dpa.

„Actualele ‘ultimatumuri’ sunt joacă de copii comparativ cu cererile care vor fi în viitor…: predarea totală a regimului de la Kiev, în condiţiile formulate de Rusia”, a scris Medvedev pe contul său de pe Telegram.

Aceste noi ameninţări par să fie o reacţie la declaraţiile făcute de preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-un interviu acordat duminică postului CNN. În interviu, Zelenski a spus că la ora actuală nu este interesat în negocieri cu Rusia, pentru că nu vede ca Moscova să fie deschisă unor discuţii constructive.

Zelenski a calificat condiţiile ruse pentru demararea negocierilor drept unele „canibale”, în condiţiile în care ele presupun ca Ucraina să fie „mâncată bucată cu bucată”.

În loc de aceasta, obiectivul Ucrainei este de a recuceri zonele ocupate de Rusia, a spus Zelenski.

Dmitri Medvedev, care era odată considerat un lider ce ar putea face Rusia mai liberală, este în prezent unul dintre cei mai fermi susţinători ai invaziei ruse asupra Ucrainei. Vara aceasta, el a ameninţat Ucraina cu „Ziua Judecăţii de Apoi”, dacă aceasta va încerca să recucerească Peninsula Crimeea.

Refuzul Ucrainei şi al puterilor occidentale de a recunoaşte controlul Moscovei asupra Peninsulei Crimeea reprezintă o „ameninţare sistemică’ pentru Rusia, iar orice atac extern asupra regiunii va provoca un răspuns de tip „Judecata de Apoi’, a declarat în luna iulie Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului rus de Securitate.

Condiţiile Rusiei pentru începerea negocierilor includ cedarea provinciilor Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei, recunoaşterea Peninsulei Crimeea drept teritoriu rusesc, demilitarizarea Ucrainei şi refuzul Ucrainei de a adera la NATO.

Între timp, Ucraina cere restituirea tuturor regiunilor ocupate de Rusia.

ACTUALIZARE 17.45 Purtătorul de cuvânt al comandamentului militar Sud al armatei ucrainene, Natalia Humeniuk, a anunțat, luni, că forțele invadatoare au pierdut în ultimele două săptămâni peste 1.800 de soldați, care au fost „eliminați” în sudul Ucrainei, relatează The Kyiv Independent.

Mai mult decât atât, rușii au pierdut în același interval de timp peste 100 de tancuri, 500 de vehicule blindate, două avioane și două elicoptere, potrivit reprezentanților armatei ucrainene.

În ultima săptămână, armata ucraineană a înregistrat câștiguri importante, precum recucerirea a peste 3.000 de kilometri pătrați de teritoriu.

Purtătoarea de cuvânt pentru comandamentul armatei sudice a Kievului, Natalia Humeniuk, a mai declarat că trupele sale au recucerit cinci așezări din regiunea Herson.

„Pe diverse secțiuni am avansat cu (între) patru și câteva zeci de kilometri. Am eliberat zone însumând aproximativ 500 de kilometri pătrați”, a declarat Humeniuk.

ACTUALIZARE 17.30 Ucraina şi Rusia par a fi „interesate” de propunerea Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) privind stabilirea unei zone de protecţie în jurul centralei nucleare din Zaporojie (în sudul Ucrainei), ocupată de forţele ruse încă din luna martie, a declarat luni Rafael Grossi, şeful organismului ONU de supraveghere nucleară, adăugând că această iniţiativă include şi o încetare a focului, relatează EFE şi Reuters.

Rusia şi Ucraina se acuză reciproc de bombardarea uzinei – cea mai mare centrală nucleară din Europa – în urma căreia au fost afectate clădirile din proximitatea celor şase reactoare nucleare, amplificând riscul unei catastrofe nucleare, inclusiv prin debranşarea de la liniile electrice esenţiale pentru răcirea combustibilului din reactoare, deşi toate sunt oprite.

„Este necesar un compromis care să convină asupra faptului că nu vor fi îndreptate acţiuni militare împotriva centralei şi a împrejurimilor sale, ceea ce ar putea afecta funcţionarea acesteia’, a declarat şeful AIEA într-o conferinţă de presă la Viena.

În această privinţă, el a subliniat că inspectorii săi ar putea verifica respectarea unui acord de acest tip.

Grossi a cerut atât oprirea bombardamentelor, cât şi stabilirea unei „zone de securitate şi siguranţă nucleară” în jurul centralei.

„Am văzut semne că (Ucraina şi Rusia) sunt interesate de un astfel de acord”, a asigurat Grossi, cu referire la cererea sa privind instituirea unei zone de protecţie în jurul centralei pentru a se evita un accident nuclear. „Ceea ce văd sunt două părţi care interacţionează cu noi, care pun întrebări, multe întrebări”, a spus el.

Problemele discutate includ raza zonei de securitate şi rolul personalului AIEA, a spus Grossi. Doi reprezentanţi AIEA se află la centrala din Zaporojie în ceea ce agenţia numeşte o prezenţă permanentă acolo.

Întrebat dacă propunerea sa a vizat mai degrabă o încetare a focului decât o înlăturare a tuturor echipamentelor sau personalului militar, Grossi a spus că ceea ce sugera el include totodată şi o încetare a focului.

„Aceasta o include. Poate include şi alte lucruri”, a spus el, adăugând:„În esenţă, este un angajament că nicio acţiune militară nu va include sau nu va implica ţintirea centralei sau o rază în jurul acesteia care i-ar putea afecta funcţionarea normală. La asta ne aşteptăm”.

„Bombardamentele continuă. O lovitură directă, de exemplu, asupra unei zone cu combustibil uzat (nuclear) ar putea avea consecinţe foarte grave’, a avertizat directorul general în marja şedinţei de toamnă a Consiliului guvernatorilor AIEA care a început astăzi la Viena.

După o serie de bombardamente în ultimele săptămâni, mai multe linii electrice externe care furnizează energie centralei pentru funcţionarea acesteia au fost întrerupte.

„Problema principală este că uzina a pierdut conexiunea electrică externă. Ulterior, centrala a fost plasată în ‘regim insular’, ceea ce nu este o situaţie viabilă”, a explicat Grossi.

„Regimul insular” înseamnă că o parte din energia generată în centrală este utilizată pentru propria funcţionare a centralei atunci când aceasta este deconectată de la reţeaua electrică.

Pentru a evita eventuale probleme tehnice, singurul reactor aflat în funcţiune a fost oprit în cele din urmă în mod controlat în weekend, ceea ce a stabilizat situaţia, a asigurat Grossi.

Cu toate acestea, a adăugat şeful AIEA, este mai sigur ca centrala să fie conectată la o reţea electrică funcţională, aşa cum au reuşit să facă în weekend tehnicienii uzinei.

Deşi centrala este ocupată de Rusia, deciziile tehnice privind funcţionarea acesteia continuă să fie luate de către autoritatea de reglementare nucleară ucraineană, cu sediul la Kiev, deci este o ‘situaţie foarte rară’, a apreciat directorul general al AIEA.

ACTUALIZARE 17.15 Armata ucraineană a afirmat luni că a recucerit de la ruşi 500 de kilometri pătraţi de teritoriu în două săptămâni de contra-ofensivă în regiunea Herson, venind astfel cu prima estimare în cifre a recuceririlor sale teritoriale în sudul Ucrainei, informează AFP.

„Succesele noastre din aceste ultime două săptămâni sunt destul de convingătoare. Noi am eliberat circa 500 de kilometri pătraţi”, a declarat în faţa presei Natalia Gumeniuk, purtătoarea de cuvânt a armatei ucrainene pentru zona Sud.

Potrivit Nataliei Gumeniuk, localităţile Vîsokopillea, Biloghirka, Suhîi Stavok şi Miroliubivka „sunt în întregime sub stindard ucrainean”.

Ucraina a anunţat că a recucerit în total circa 3000 de kilometri din mâinile ruşilor, cea mai mare parte în timpul unei contra-ofensive fulgerătoare în nord-est, în regiunea Harkov, forţând trupele Moscovei să se retragă.

În sud, operaţiunea ucraineană, declanşată puţin mai devreme, pare să avanseze mai greu.

Kiril Stremousov, şeful-adjunct al regimului de ocupaţie rus din Herson, a afirmat pentru agenţia de presă RIA Novosti că „situaţia este sub controlul” forţelor ruse. „O evoluţie ca la Harkov este pur şi simplu imposibilă”, a afirmat el.

Livrările de arme occidentale au permis forţelor ucrainene să oprească înaintarea forţelor ruse, lovind liniile lor logistice, iar în urmă cu două săptămâni să lanseze o contraofensivă amplă în sudul şi nord-estul ţării.

ACTUALIZARE 17.00 Ramzan Kadîrov susține că a îngroșat rândurilor forțelor invadatoare ruse cu 10.000 de luptători, care au sosit recent în Ucraina după ce și-au terminat concediul.

Kadîrov a făcut acest anunț redistribuind un filmuleț postat de deputatul de origine cecenă Adam Delimhanov, potrivit căruia 10.000 de luptărori s-au întors în Ucraina pentru a participa la lupte în regiunile Donețk, Herson și Zaporojie.

Potrivit lui Kadîrov, luptătorii ceceni au revenit în Ucraina deoarece și-au terminat concediul.

Anunțul cu privire la reîntoarcerea luptătorilor ceceni în Ucraina survine pe fondul eșecurilor grele înregistrate în ultimele zile de forțele invadatoare ruse, nevoite să fugă mai ales din regiunea Harkov.

ACTUALIZARE 16.30 Ofensiva armatei ucrainene în regiunea Harkov a dus la prăbușirea rapidă a frontului rusesc. Totuși, un analist militar spune că reușita nu a ținut doar de strategia bună a forțelor ucrainene, ci și de lipsurile armatei ruse.

„Fără a exclude în vreun fel eroismul apărătorilor Ucrainei, este clar că a existat un colaps moral masiv în rândul forțelor ruse din regiunea Harkov. Soldații predat orașe aproape fără luptă și au abandonat cantități semnificative de echipamente.”, a scris Chris Owen, analist militar și cercetător independent, pe Twitter.

Acesta își începe analiza cu un citat al lui Napoleon Bonaparte, care în anul 1808 scria că „trei sferturi din război se bazează pe caracterul personal și relații; echilibrul dintre forțele armate și echipamente reprezintă doar sfertul rămas”.

Pornind de la acest citat, Owen amintește că relatările despre armata rusă și despre experiențele soldaților în „misiunea specială” arată că moralul soldaților este scăzut, că sunt instruiți slab, că nu au parte de mese corespunzătoare, că au echipament inadecvat, iar comandanții sunt insensibili, incompetenți și lipsiți de onestitate.

„Acești factori au determinat deja mii de soldați ruși să renunțe la contractele lor și să se întoarcă în Rusia (ceea ce pot face, deoarece au acest drept în ceea ce este încă oficial o instituție pe timp de pace – este o „operație militară specială”, nu un război).”, a mai scris analistul.

Rușii nu vor să moară în război

Chris Owen scrie că majoritatea soldaților ruși nu știau pe 24 februarie că vor invada Ucraina, iar mulți dintre ei nu au știut că au ajuns pe frontul ucrainean până au fost atacați.

Propaganda rusească despre denazificarea Ucrainei a avut rezultate mixte în rândul soldaților. Unii au crezut-o, iar alții și-au dat seama că reprezintă o minciună și s-au opus.

Obiectivele Rusiei s-au schimbat, au fost confuze și neclare, mai ales după ce a devenit evident că răsturnarea guvernului de la Kiev nu va avea loc.

„A ști de ce lupți este fundamental pentru succesul militar.”, a scris Owen.

De asemenea, aceasta a precizat că nicun „bărbat nu se lasă ucis pentru o jumătate de pence pe zi sau pentru o distincție măruntă. Trebuie să vorbești sufletului pentru a-l înflăcăra”, citându-l astfel din nou pe Napoleon.

Analistul subliniază că numeroasele știri despre soldații ruși au dovedit că le lipsește motivația personală. Astfel, armata rusă are în componența sa un număr mare de voluntari din regiuni sărace care consideră că serviciul militar este un mijloc prin care pot avansa economic sau social.

În același timp, oamenii vor să rămână în viață, pentru a se putea bucura de beneficiile de după război, dar lucrurile se schimbă într-un conflict cu o rată ridicată a pierderilor.

ACTUALIZARE 15.50 Ambasadorul Federaţiei Ruse la Berlin, Serghei Neceaev, a criticat din nou Germania pentru că a livrat arme grele Ucrainei, în timp ce Kremlinul se află sub presiunea de a opri contra-ofensiva ucraineană, informează luni dpa.

„Livrarea de arme letale regimului ucrainean – care sunt folosite nu doar împotriva soldaţilor ruşi, ci şi împotriva populaţiei civile din Donbas – este o ‘linie roşie’ pe care guvernul german… nu ar fi trebuit să o depăşească”, a declarat Neceaev într-un interviu pentru cotidianul rus Izvestia.

Ambasadorul rus s-a referit în interviul său la „responsabilitatea morală şi istorică” a Germaniei „pentru crimele naziste din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial”.

În contextul crizei din Ucraina, guvernul german a distrus fostele sale bune relaţii cu Rusia şi a subminat procesul de reconciliere istorică dintre popoare, a spus Neceaev.

Ambasadorul rus a negat că Germania ar putea avea un rol de mediere în a ajuta să se pună capăt conflictului, descriind Berlinul drept una dintre principalele forţe ce se află în spatele politicii de sancţiuni împotriva Rusiei.

Rusia a declanşat o invazie asupra Ucrainei vecine pe 24 februarie. De atunci, guvernul german a livrat Kievului echipamente militare şi muniţii, precum şi tancuri antiaeriene, dar s-a abţinut să livreze avioane de luptă sau să aprovizioneze direct Ucraina cu tancuri de luptă, după cum cere ea.

Berlinul a invocat de asemenea istoria sa din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial drept unul dintre motivele care o determină să acţioneze cu relativă precauţie atunci când e vorba să livreze vreunei ţări arme ofensive şi grele.

Afirmaţiile lui Neceaev survin în timp ce forţele militare ucrainene continuă să avanseze în teritoriile altădată ocupate de armata rusă, în special în nord-estul Ucrainei.

În timp ce contra-ofensiva ucraineană câştigă teren, se fac auzite tot mai multe apeluri pentru ca Germania să livreze direct Kievului tancuri de atac Leopard.

Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat luni că „Germania nu va fi singură dacă se va ajunge la această chestiune”. Berlinul este în strânsă legătură cu aliaţii săi cu privire la ce fel de arme să livreze Ucrainei, a spus purtătoarea de cuvânt-adjunct a guvernului german, Christiane Hoffmann.

ACTUALIZARE 15.30 Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt de la Kremlin, a anunțat că Rusia își va atinge toate obiectivele în războiul din Ucraina. Aceasta este prima reacție a țării după contraofensiva de succes a armatei ucrainene în regiunea Harkov.

„Operaţiunea militară specială va continua până când vor fi îndeplinite obiectivele stabilite iniţial”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

El a afirmat de asemenea că nu există în prezent „perspectiva unor negocieri” între Moscova şi Kiev.

De asemenea,  acesta a adăugat că Putin menține contactul permanent cu comandanții militari din Ucraina și este informat de evoluția de pe front.

Dmitri Peskov a refuzat să răspundă la întrebările referitoare la o posibilă mobilizare pentru a sprijini campania militară, o modalitate susținută de naționaliștii dezamăgiți de armata rusă în Ucraina.

În schimb, Ucraina a declarat că războiul a intrat în „a treia etapă”, iar actualele succese militare ucrainene vor avea un efect de „bulgăre de zăpadă” până la înfrângerea armatei ruse, a declarat ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, într-un interviu apărut luni în Le Monde.

„Campania de contraofensivă este a treia etapă”, a afirmat Reznikov, în contextul în care forţele Kievului avansează rapid în părţile de est şi de sud ale ţării şi susţin că au eliberat 3.000 de kilometri pătraţi de teritoriu de la începutul lui septembrie.

„Prima etapă în război a urmărit să îi descurajeze pe ruşi. A doua a constat în stabilirea unui echilibru între ei şi noi pe front, stabilizarea frontului şi testarea capacităţilor lor de rezistenţă”, a spus ministrul.

„Statul Major a conceput un plan în funcţie de armamentul pe care l-am primit de la partenerii noştri. Am început folosind sistemele de artilerie mobilă Himars pentru a tăia liniile de sprijin logistic ale inamicului, pentru a distruge depozitele sale de carburant, de muniţii etc. Această a treia etapă a războiului este cea care a început în sud şi în nord, în districtele Herson şi Harkov”, a explicat el.

Obiectivele Ucrainei sunt eliberarea tuturor teritoriilor ocupate, „inclusiv Crimeea (anexată în 2014 – n.r.), Lugansk şi Doneţk (în Donbasul de est – n.r.). Gărzile de frontieră îşi vor instala posturile pe graniţa ruso-ucraineană, acolo unde se afla ea în 1991”, a subliniat Reznikov.

Referendumurile de anexare, amânate

Kremlinul ar fi decis să amâne pe o perioadă nedeterminată organizarea referendumurilor de anexare a teritoriilor ucrainene ocupate din cauza contraofensivei ucrainene din Harkov, a anunțat Meduza.

Iinițial, anexarea teritoriilor era plănuită încă din luna aprilie, Rusia anticipând o ocupare rapidă a țării. Planurile au fost apoi amânate până în luna septembrie, când se spera că referendumurile vor putea fi organizate simultan cu alegerile regionale din Rusia.

Alegerile au avut loc săptămâna trecută, dar referendumurile nu.

ACTUALIZARE 14.45 Deputații municipali din 18 districte din Moscova și Sankt Petersburg au semnat o declarație publică prin care cer demisia președintelui rus, Vladimir Putin, transmite Meduza.

ACTUALIZARE 14.30 Franța și România au semnat un acord privind creșterea exporturilor de grâne ucrainene.

ACTUALIZARE 14.00 După un weekend în care armata ucraineană a câștigat teren în regiunea Harkov,  există acum informații privind atacuri de rachetă și explozii în centrul Harkovului.

The sound of several incoming rockets in #kharkiv city center just now— Melissa Bell (@MelissaBellCNN) September 12, 2022

Another big blast audible in Kharkiv just now.— Mark MacKinnon (@markmackinnon) September 12, 2022

ACTUALIZARE 13.53 Kremlinul spune că Rusia va atinge obiectivele „operațiunii sale militare speciale” din Ucraina, informează Reuters.  Declarația făcută de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a fost primul răspuns al Kremlinului la progresele semnificative ucrainene din weekend în regiunea Harkov.

Peskov a mai spus că nu au avut loc discuții despre posibila demilitarizare a centralei nucleare Zaporojie, în ciuda faptului că aceasta este una dintre recomandările cheie ale Agenției Internaționale pentru Energie Atomică în urma vizitei sale la centrală.

ACTUALIZARE 12.57 Presedintele chinez Xi Jinping va părăsi China pentru prima dată în mai bine de doi ani pentru o călătorie săptămâna aceasta în Asia Centrală, care va cuprinde o întâlnire cu Vladimir Putin din Rusia.

Călătoria, prima a lui Xi în străinătate de la începutul pandemiei de Covid-19,  va cuprinde miercuri o vizită de stat în Kazahstan. Președintele Chinei se va întâlni apoi cu Putin la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai de la Samarkand, în Uzbekistan.

CITEȘTE ȘI Ce sunt HARM, rachetele americane folosite de ucraineni pentru a distruge radarele rusești

ACTUALIZARE 12.24 Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB), citat de agenția TASS, anunță că a prevenit „o serie de sabotaje și acte teroriste împotriva oficialilor” în regiunea ocupată Herson din Ucraina și în Crimeea, regiune anexată de Rusia în 2014.

FSB a declarat, fără a prezenta nicio dovadă, notează The Guardian: „Pe parcursul operațiunilor, FSB al Federației Ruse a împiedicat o tentativă a Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) de a comite o serie de acte de sabotaje și acte de terorism împotriva oficialilor administrației militar-civile a regiunii Herson din Ucraina și a membrilor guvernul Republicii Crimeea.„

FSB susține în continuare că a reținut un ofițer SBU responsabil de aceste planuri.

ACTUALIZARE 11.31 Kievul anunţă că forţele ucrainene au recucerit de la trupele ruse peste 20 de localităţi în ultimele 24 de ore.

ACTUALIZARE 11.21 Liderul Ceceniei, Ramzan Kadîrov, a criticat Ministerul rus al Apărării după ce armata ucraineană a eliberat Izium, Kupiansk și Balaklia, în regiunea Harkov, aflate sub ocupație, notează Meduza, făcând trimitere la o postare pe Telegram a lui Kadîrov.

ACTUALIZARE 11.03Rușii fug din estul Ucrainei, dar continuă să bombardeze infrastructura civilă. Milioane de oameni din mai multe regiuni, inclusiv Harkov și Donețk, sunt fără curent electric. Președintele Zelenski acuză Rusia de acțiuni teroriste prin care să lase oamenii fără lumina și căldură, ca reacție la succesul contraofensivei ucrainene.

ACTUALIZARE 10.04 Țările occidentale îşi mobilizează industria de apărare pentru a continua să sprijine Ucraina. Ţările occidentale, care se bazează de şase luni pe arsenalele lor pentru a ajuta Ucraina să respingă forţele ruse, îşi mobilizează acum industria de apărare pentru a-şi reface stocurile de armament şi pentru a continua să susţină Kievul, potrivit AFP.

CITEȘTE ȘI: Cele două mari probleme ale Kremlinului după înfrângerea suferită în Harkov. Explicațiile analistului Mark Galeotti

ACTUALIZARE 09.20 Armata ucraineană susține că a alungat trupele ruse din peste douăzeci de orașe și sate în ultimele 24 de ore, potrivit unei postări pe Facebook a Statului Major al Ucrainei.

Statul major a mai susținut că forțele ruse au fugit în zonele ocupate din Donbas sau chiar înapoi în Rusia.

https://www.facebook.com/plugins/post.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2FGeneralStaff.ua%2Fposts%2Fpfbid0nXPNg9RvPN9wUvWzL4zHbGZdUoFk1mzq7joYmbFYGyY2xsfzGMAht4iWHaQRp3bRl&show_text=true&width=500

ACTUALIZARE 08.34 Contraofensivă ucraineană de proporții în regiunea Harkov: au fost eliberaţi 3000 de km pătraţi din teritoriile ocupate de forţele ruse de la începutul lunii. Armata ucraineana a eliberat sute de localități din estul țării. 40 de localități au fost eliberate în regiunea Harkov, în sectorul de nord-est al frontului. Militarii ucraineni din Harkov au capturat cantităţi impresionante de muniţie şi tancuri ruseşti abandonate de trupele Moscovei. Au fost luaţi şi foarte mulţi prizonieri. Armata ucraineană de eliberare a fost întâmpinată cu flori, iar unii localnici au început să plângă de bucurie. Noaptea trecută, în mare parte din orașul Harkov și în alte regiuni din estul Ucrainei, a fost întuneric din cauza unei pene de curent. Președintele Zelenski a acuzat ceea ce a numit „atacul terorist” al rușilor la adresa infrastructurii critice. „Nu e nicio bază militară acolo, scopul este să-i priveze pe oameni de curent”, a scris liderul de la Kremlin pe rețelele de socializare.

Succesul forțelor ucrainene în alungarea  trupelor ruse din regiunea Harkov „are implicații semnificative pentru proiectul operațional general al Rusiei” și pentru moralul soldaților săi de pe teren, potrivit Ministerului britanic al Apărării.

„Majoritatea forței din Ucraina este foarte probabil obligată să acorde prioritate acțiunilor defensive de urgență”, se arată într-o postare pe Twitter, luni dimineață.

„Încrederea deja limitată pe care trupele desfășurate o au în conducerea militară de la vârf a Rusiei este probabil să se deterioreze și mai mult” – mai arată sursa citată.

(1/6) In the face of Ukrainian advances, Russia has likely ordered the withdrawal of its troops from the entirety of occupied Kharkiv Oblast west of the Oskil River.— Ministry of Defence (@DefenceHQ) September 12, 2022

ACTUALIZARE 07.48 „Încă mai crezi că ne poți speria?” a întrebat Volodimir  Zelenski Rusia, într-un mesaj postat azi noapte pe Telegram. Președintele ucrainean a scris că, deși Kremlinul încearcă să-i priveze pe ucraineni  de „gaz, lumină, apă și mâncare”, nu va reuși să-i învingă.

„Frigul, foamea, întunericul și setea nu sunt la fel de înfricoșătoare și mortale pentru noi precum „prietenia și fraternitatea voastră” – a mai scris liderul de la Kiev.

Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:

– Părţi importante din estul Ucrainei au fost afectate duminică seara de întreruperi de curent. Rușii au atacat infrastructura civilă, iar Kievul a calificat acțiunea drept un nou atac terorist la adresa populației ucrainene. La câteva ore de la primele anunțuri privind afectarea sistemului de furnizare a energiei electrice, serviciul a fost restabilit în Sumî și Poltava. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia este responsabilă pentru întreruperile de curent.

– Operaţiunile la centrala nucleară ucraineană Zaporojie, aflată sub controlul forţelor ruse, au fost oprite complet sâmbătă noapte, ca măsură de siguranţă, a anunţat Energoatom, operatorul ucrainean al centralei. Decizia a fost luată în contextul unor atacuri repetate în jurul amplasamentului. Ucrainenii şi ruşii se acuză de provocarea unor acţiuni periculoase în zonă.

– Zeci de localităţi ar fi fost eliberate în regiunea Harkov.

– Militarii ucraineni din Harkov au capturat cantităţi impresionante de muniţie şi tancuri ruseşti abandonate de trupele Moscovei. Au fost luaţi şi foarte mulţi prizonieri. Armata ucraineană de eliberare a fost întâmpinată cu flori, iar unii localnici au început să plângă de bucurie.