Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES
RAPORT

Rolul presei române, aflată în cădere liberă în ultimul an, este asumat de ONG-uri

Concluziile unui raport al Agenţiei de Monitorizare a Presei referitor la condiţia jurnalismului autohton arată că politizarea accentuată a industriei, condiţiile economice precare soldate cu o resurgenţă a publicităţiii de stat şi preocuparea tot mai scăzută pentru calitatea actului de presă au adus media autohtonă într-una din cele mai inconsistente poziţii din 1990 încoace.

03 Mai 2012, 08:43 (actualizat 03 Mai 2012, 12:45) |
Presa română, plină de minciună?

Şaptezeci de pagini. Atâtea file conţine ultimul raport al Agenţiei de Monitorizare a Presei privind libertatea actului jurnalistic în România, realizat într-un an calendaristic cum nu prea au mai fost în România ultimilor 20 de ani.

Un an traversat de crize guvernamentale mai dese decât ploile londoneze, un an care a văzut primele mişcări de protest studenţeşti din 1995 încoace, un an care şi-a vărsat furia socială şi politică în stradă. Un an în care, arată raportul AMP, degradarea presei autohtone, adică a industriei care a surprins, decupat şi inventariat toate evenimentele de mai sus, a atins cote alarmante.

Teoretic, conform clasamentului mondial al libertăţii presei din 2011, România stă bine: locul 47, împărţind poziţia cu Statele Unite ale Americii, Taiwan şi Argentina.

Practic, presa scrisă şi audiovizuală autohtonă a pierdut în ultimul an, în mod consistent, la capitolele prestigiu, credibilitate şi independenţă.

RAPORTUL poate fi citit aici.

Cauze? Notează raportul Agenţiei de Monitorizare a Presei:

  • Politizarea industriei s-a accentuat, iar mulți politicieni sau consilieri politici de anvergură au devenit patroni sau manageri de presă, înainte de anul electoral 2012. Exemple: Sebastian Lăzăroiu, Vasile Dâncu, Cosmin Gușă sau Dan Andronic
  • Stagnarea pieței de publicitate a contribuit la înrăutățirea situației economice a presei, cea mai afectată fiind presa scrisă. În acest context, puterea advertiserilor a crescut, iar presiunile lor asupra spațiului editorial au afectat adeseori dreptul publicului de a fi informat și libertatea de exprimare a jurnaliștilor.
  • Statul a redevenit unul dintre principalii actori de pe piața de publicitate, însă multe din contracte au fost acordate netransparent și preferențial. Publicitatea din fonduri publice a fost din nou folosită ca vehicul de promovare a actorilor politici.
  • Jurnalismul de investigație s-a refugiat în online și a devenit preponderent o preocupare a jurnaliștilor freelance.
  • Politicienii au continuat să depună inițiative legislative menite să restrângă libertatea presei și să intimideze jurnaliștii.
  • Intrarea în vigoare a noului Cod Civil a adus cu sine noi efecte care restricționează abuziv libertatea de exprimare.
  • Informația relevantă din perspectiva interesului public a fost sufocată de dezbateri sterile pe televiziunile de știri.

Pe o piaţă de publicitate capabilă să vehiculeze sume mult mai mici comparativ cu situaţia din anii trecuţi, presiunea veniturilor a adus cu sine nu doar sărăcirea redacţiilor, ci şi intensificarea ingerinţelor corporatiste.

În consecinţă, dreptul publicului de a fi informat a pierdut în faţa intereselor de advertising ale marilor companii.

Raportul AMP oferă două exemple:

  • decizia companiei Adevărul Holding, patronată de Dinu Patriciu, de a retrage conţinutul editorial furnizat de platforma Think Outside the Bix la presiunile agenţiei de publicitate McCann-Erickson, după ce TOTB publicase un material critic la adresa producătorului de băuturi răcoritoare Coca-Cola.
  • campaniile de publicitate ale companiei Roşia Montana Gold Corporation.

Scăderea capacităţii presei de a-şi finanţa nevoile financiare a adus, odată cu transformarea unor politicieni sau companii în decidenţi editoriali, şi scăderea calitativă a actului jurnalistic.

“Spațiul și resursele acordate jurnalismului de investigație sau reportajelor de anvergură sunt la cote alarmant de mici, deși aceste genuri jurnalistice dovedesc că își găsesc rapid audiență atunci când sunt făcute cu profesionalism. În acest context, presa de investigație și-a găsit refugiul în zona freelance și/sau în mediul online”, notează raportul AMP.

În plus, mai arată cercetarea, piața de media rămâne dominată de oameni de afaceri interesați în primul rând de obținerea unor avantaje politice, politicile editoriale fiind adesea subordonate obiectivelor personale ale patronatului.

Ce-i de făcut? Raportul AMP nu e un inventar de soluţii, ci unul de cauze, dar remarcă un fenomen interesant în contextul scăderii accentuate a pieţei media şi, implicit, a fluxurilor de informaţie relevantă capabile să structureze funcţionarea democratică a societăţii.

“Organizațiile neguvernamentale”, notează raportul, au devenit un important furnizor de informație, compensând adeseori golul lăsat de industria de media. ONG-urile produc cercetări și rapoarte de calitate pe teme de interes public major (cheltuirea banului public, funcționarea instituțiilor, mecanisme ale corupției, abuzuri și încălcări ale drepturilor omului), dar acestea sunt rareori preluate de media”.

Mai mult, “aceeași situație se regăsește în cazul anchetelor produse independent de jurnaliști de investigație care, deși sunt disponibile gratuit, sunt arareori preluate de presa mainstream”.

  • Potrivit unui sondaj IRES, 83% din populația adultă a României se uită zilnic la televizor, trei sferturi dintre români cred că televiziunile sunt dispuse să difuzeze orice de dragul audienței, iar 65% dintre telespectatori consideră că televiziunea manipulează. Cu toate acestea, majoritatea românilor (81,8%) se informează despre politică în primul rând de la televizor.

În contextul lucrurilor descrise mai sus, mediul jurnalistic cel mai afectat a fost presa scrisă. Piața de print s-a prăbușit atât calitativ și din punct de vedere al credibilității, cât și din perspectiva tirajelor și a veniturilor din publicitate.

Studiu de caz. Dan Andronic, consultantul editorial al Editurii Evenimentul zilei şi Capital, a devenit acționarul companiei care publică cele două titluri. În perioada 2004- 2007, Dan Andronic a fost managerul campaniilor electorale și de imagine pentru premierii Adrian Năstase și Călin Popescu Tăriceanu, după care a devenit consilierul politic al PD-L. Andronic e un susținător deschis al președintelui Traian Băsescu şi a indicat în mai multe rânduri că politica editorială a Evenimentului zilei trebuie să se plieze pe această opţiune.

Preluarea ştafetei presei scrise de către mediul online s-a făcut, de cele mai multe ori, cu preţul degradării calităţii actului jurnalistic, presiunea rapidităţii şi a cantităţii anulând practic criteriile relevanţei şi ale interesului public, arată raportul AMP.

Cercetarea inventariază şi o serie de cazuri produse în ultimul an în care presiunile politice, economice sau administrative au sfârşit prin a cenzura materiale de presă şi a limita accesul publicului la informaţie.

  • Adevărul a şters un site la cererea unei agenţii de publicitate

Conducerea Adevărul Holding a rupt fără preaviz contractul cu platforma Think Outside The Box, după ce această redacție a publicat cinci articole defavorabile companiei Coca-Cola.

  • Gigi Becali a desfiinţat o emisiune TV

Postul TV  Sport.ro a oprit emisiunea „Pe bune”, în care realizatorii Mihai Mironică şi Radu Banciu îl ironizau deseori pe Gigi Becali, patronul echipei de fotbal Steaua. Din cauza emisiunii, Becali interzisese accesul posturilor ProTV şi Sport.ro de la toate acţiunile organizate de club (interviuri, antrenamente, conferinţe de presă).

  • Roșia Montană

Instituții de presă au continuat să funcționeze în 2011 ca agenți de PR ai companiei care vrea să exploateze aurul de la Roșia Montană. Articolele şterse după publicare sau prezentarea exclusivă a unor poziţii şi păreri favorabile proiectului au fost completate cu momente în care vocile anti-exploatare au fost reduse la zero.

  • Grupul Intact face investigații comandate

Fostul șef al Departamentului Investigații al trustului Intact, Stelian Negrea, a dezvăluit că investigațiile departamentului erau folosite ca instrumente de șantaj și hărțuire la adresa oponenţilor politici ai patronului grupului, Dan Voiculescu.

  • Adevărul Holding a cenzurat o investigaţie despre un deputat

Deputatul PDL Cristian Boureanu a împiedicat apariţia pe site-ul Adevărul.ro a unui articol referitor la afacerile sale. Articolul cu titlul „Deputatul Boureanu, ţepar prin metoda «boschetarul»”, a fost publicat doar în paginile ediției print a ziarului, nu şi pe site, deși a fost principalul subiect al zilei.

  • Jurnalist oprit să mai relateze despre soția unui deputat

La începutul lui 2012, sentința nr 73/19.01.2012 a Tribunalului Maramureș împiedica un jurnalist să mai relateze despre soția unui deputat.

  • Ziariştii sunt puşi să fabrice investigaţii

Jurnalistul Ştefan Mako şi-a dat demisia de la ziarul România Liberă după ce conducerea ziarului i-a cerut să scrie o „investigaţie” de tip şantaj împotriva AVAS (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului), instituţie care a făcut executări silite la firmele patronului ziarului, Dan Adamescu.

 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN SOCIAL
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 9°C 9°C
IASI 5°C 8°C
CLUJ 9°C 10°C
CONSTANTA 10°C 11°C
CRAIOVA 8°C 8°C
BRASOV 9°C 9°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 24 Noiembrie 2017, 09:55
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 24-11-2017
Deschidere: 7778.69
Maxim: 7813.42
Mimim: 7778.69
Variatie: 0.45%
BRD
12.96
0.16%
EL
11.88
1.02%
TLV
2.15
1.38%
FP
0.83
0.6%
SNG
32.30
1.08%
M
34.00
0%
SNP
0.29
1.94%
SFG
33.40
0.9%
SIF5
2.15
3.39%
SIF2
1.34
0.3%
ARHIVĂ ȘTIRI