Raport MAI în cazul Caracal. Procedurile au fost încălcate în serie. Poliţiştii şefi au anunțat cazul doar pe un grup de WhatsApp

Tatăl Alexandrei Măceşanu a anunţat dispariţia fiicei sale miercuri, la ora la 20:30, poliţiştii au început cercetările abia a doua zi.

Deşi tatăl victimei a anunţat dispariţia Alexandrei Măceşanu miercuri, 24 iulie 2019, la 20:30, cercetările în acest caz au început abia a doua zi dimineaţă, la 8:30, debutând tardiv, arată concluziile raportului Ministerului Afacerilor Interne.

„Neraportarea situaţiei de către ofiţer şefului său ierarhic a avut drept consecinţă faptul că în intervalul orar 08.30 – 11.00, din data de 25.07.2019, acţiunile operative au fost efectuate doar de către şeful postului de poliţie, fără a fi angrenaţi aţi poliţişti în sprijin, operaţiunile derulându-se pe o arie restrânsă. Şeful Poliţiei Municipiului Caracal, deşi a luat la cunoştinţă de eveniment de la şeful P.P. Dobrosloveni la ora 08.30 de dispariţia minorei, iar la 11.45 fiind informat că aceasta a apelat prin SNUAU 112 şi a solicitat ajutor reclamând că a fost răpită şi violată, ofiţerul s-a limitat ca la ora 12.15 să apeleze pe reţeaua internă de telefonie a MAI pe adjunctul şefului I.P.J. Olt, ocazie cu care secretara acestuia din urmă i-a precizat că ambii adjuncţi ai şefului inspectoratului sunt ieşiţi din unitate, cel aflat la comandă aflându-se la bilanţul Poliţiei oraşului Scorniceşti”, se arată în document.

Totodată, şeful Poliţiei Municipiului Caracal nu i-a cerut secretarei să îi transmită ofiţerului aflat la conducerea inspectoratului un mesaj cu privire la situaţia de fapt sau să îl apeleze personal pe telefonul mobil pentru a-i raporta despre eveniment. Astfel, ofiţerul nu a raportat situaţia şefilor ierarhici şi a limitat astfel implicarea mai multor agenţi în cazul de dispariţie.

Raportul MAI mai arată că, deşi, joi, la ora 11.44, un poliţist l-a informat pe adjunctul IPJ Olt de la acea vreme despre dispariţia Alexandrei, acesta a preferat totuşi să participe la bilanţul de la Poliţia Oraşului Potcoava, între 11.00-13.00, şi apoi a mers şi la bilanţul Poliţiei Oraşului Scorniceşti, între orele 13.00 – 16.00.

Astfel, adjunctul a ignorat complet datele existente până la acea oră şi nu a luat nicio decizie în caz.

În timp ce era la bilanţul de la Poliţia Oraşului Potcoava, poliţistul a fost sunat de către ofiţerul de serviciu, care i-a spus despre dispariţia Alexandrei, precizând totodată că de cercetarea cazului se ocupa deja o echipă constituită la nivelul Poliţiei Municipiului Caracal. Abia atunci, adjunctul respectiv i-a spus să ia legătura cu şeful S.I.C., care să constituie o echipă complexă şi să meargă la faţa locului să desfăşoare cercetarea, spunîndu-i că el se află la bilanţul Poliţiei Potcoava, iar în unitate se află celălalt adjunct al şefului I.P.J. Olt, care are în responsabilitate Poliţia Municipiului Caracal şi poate gestiona situaţia.

Cei doi adjuncţi ai IPJ Olt au ajuns în Caracal abia joi, la ora 18.15-18.30, s-au documentat cu privire la activităţile efectuate până la acel moment, iar la ora 18.24 comisarul şef de la acea vreme, care a fost ulterior şi destituit din funcţie, conform raportului redactat, a postat un mesaj text prin aplicaţia whatsapp, pe grupul de comandă din care fac parte şefii inspectoratelor judeţene, adjuncţii acestora şi conducerea I.G.P.R., respectiv peste 130 de persoane, fără a-l informa în mod direct pe inspectorul general al Poliţiei Române despre cazul Alexandrei.

Niciunul din cei doi adjuncţi nu a coordonat eficient efectivele din subordine

„Astfel a reieşit faptul că, deşi aveau cunoştinţă de dispariţia, respectiv răpirea minorei, niciunul din cei 2 adjuncţi nu a coordonat eficient efectivele din subordine, dispoziţia în vederea constituirii centrului de monitorizare fiind emisă după orele 20.00, la mai mult de 8 ore de la momentul informării comisarului şef aflat la comanda inspectoratului”, se arată în raportul MAI.

„Totodată, la nivelul Poliţiei Municipiului Caracal, înregistrarea cauzei în evidenţa lucrărilor penale s-a efectuat în jurul orei 15.30, după ce şeful de post, respectiv şeful Poliţiei Municipiului Caracal au primit o solicitare telefonică din partea reprezentanţilor Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal”, mai arată documentul.

Concluziile raportului Ministerului Afacerilor Interne mai arată că, pe parcursul efectuării verificărilor, au fost constatate elemente vizând o capacitate restrânsă a operatorilor SNUAU 112 de a obţine date de la victime, precum şi oferirea unor indicaţii privind comportamentul acestora şi folosirea mijloacelor aflate la îndemână, astfel încât să faciliteze localizarea lor.

„În acest caz, operatorul 112 de la nivelul I.P.J. Olt, cu ocazia discuţiilor telefonice purtate cu victima, a avut o atitudine refractară faţă de aceasta, fără a da dovadă de solicitudine şi neimplicându-se în obţinerea de date care să conducă la identificarea locaţiei unde se afla persoana apelantă, respectiv să o consilieze pe aceasta ori să-i ofere sfaturi cu privire la comportamentul ei până la sosirea echipajelor de poliţie, astfel încălcând atribuţiile din fişa postului”, potrivit sursei citate.

Operatorul de la dispeceratul 112, de la nivelul I.P.J. Olt, îşi desfăşoară activitatea singur pe o tură de 24 ore

Totodată, pe parcursul activităţilor desfăşurate, a fost constatat faptul că operatorul de la dispeceratul 112, de la nivelul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Olt, îşi desfăşoară activitatea singur pe o tură de 24 ore, putând prelua concomitent mai multe apeluri rămase în desfăşurare, „ceea ce îi poate reduce capacitatea de a gestiona eficient diferitele situaţii de risc, indicate de potenţiale victime”.

Operatorul 112 a avut însă o atitudine refractară faţă de Alexandra şi nu a reuşit să o consilieze pe tânără şi nici să-i ofere sfaturi referitor la ceea ce ar fi trebuit să facă.

„Cu ocazia audierii înregistrării discuţiei telefonice între operatorul 112 de la nivelul I.P.J. Olt şi victimă, s-a constatat că poliţistul a avut o atitudine refractară faţă de aceasta, fără a da dovadă de solicitudine şi neimplicându-se în obţinerea de date care să conducă la identificarea locaţiei unde se afla persoana apelantă, respectiv să o consilieze pe aceasta ori să-i ofere sfaturi cu privire la comportamentul ei până la sosirea echipajelor de poliţie„, arată raportul MAI.

Poliţistul a fost cel care a reuşit să adune informaţii de la tânără, arată documentul.

„Cu ocazia discuţiei telefonice, poliţistul a încercat să o calmeze pe fată şi i-a cerut să-i spună dacă ştie unde se află şi ce vede în jurul ei. Acesta a relatat că este sechestrată într-o casă de un bărbat care în acel moment nu se afla langă ea, fiind plecat la farmacie să cumpere cremă pentru a-i trata rănile provocate la mâini. Totodată, victima a precizat că în acea curte se afla un brad, un nuc, o maşină platformă cu fiare vechi, un autoturism gri şi mai mulţi câini lupi dezlegaţi. În continuare, poliţistul a întrebat-o dacă are reţea internet pe telefonul de pe care vorbeşte şi răspunsul a fost negativ. Tot cu ocazia convorbirii, şeful biroului i-a solicitat să-i comunice culoarea gardului şi dacă poate să iasă din casăşi din curte. Cea în cauză a răspuns că gardul este din metal de culoare roşie şi nu poate ieşi din încăperea respectivă întrucât este legată şi afară sunt câini lupi. Conform raportului poliţistului, în acest timp, pe fundal, se auzea lătrat de câini, iar fata a afirmat că nu mai poate vorbi întrucât a revenit bărbatul. Din discuţie cea în cauză a precizat că s-ar afla în cartierul Protoşeni din Caracal şi că a fost violată de bărbat”, potrivit sursei citate.

De asemenea, s-a stabilit faptul că în prezent, STS nu are capacitatea de a localiza cu exactitate, la momentul efectuării apelului, mai arată concluziile documentului întocmit de reprezentanţii ministerului Afacerilor Interne.

O aplicaţie, care ar fi permis ca informaţia să fie transmisă de la operatorul 112 la şefii din Poliţie, nu funcţiona în acea zi

Raportul Ministerului Afacerilor Interne mai arată că o aplicaţie care ar permite ca informaţia de la 112 să ajungă în timp real la structurile de conducere ale Poliţiei Române nu funcţiona în acea zi.

„În data de 25.07.2019, la aproximativ ora 11.20, a fost informată de către ofiţerul de serviciu din cadrul I.P.J. Olt cu privire la faptul că, prin S.N.U.A.U. 112, s-a primit un apel, efectuat de către Măceşanu Alexandra, prin care aceasta sesizează că a fost răpită şi violată, pe raza municipiului Caracal. (…) De asemenea, ştiind că aplicaţia SIMIEOP nu era funcţională în acea zi, l-a atenţionat să transmită telefonic la eşaloanele superioare, respectiv I.G.P.R. şi M.A.I”, se arată în document.

Copy-paste în documentele de planificare a muncii de la nivelul conducerii IPJ Olt

Potrivit raportului, documentele de planificare a muncii la nivelul conducerii Inspectoratului Judeţean de Poliţie Olt pentru anul 2019 sunt întocmite în mod formal, după metoda copy – paste, nereprezentând un instrument managerial eficient în coordonarea efectivelor.

„În majoritatea cazurilor, activităţile de management, prevenire, activităţi informativ-operative, sunt copiate din planurile de muncă întocmite anterior, manifestându-se astfel formalism în folosirea acestui document de lucru”, se arată în raportul MAI.

Ca măsuri în vederea îmbunătăţirii activităţii IPJ Olt, sunt propuse:

-operatorii 112 să efectueze periodic cursuri de pregătire, inclusiv prin exersarea unor scenarii pe situaţii prestabilite
-o analiză organizaţională care să evalueze obiectiv dimensiunea structurilor operative a specialităţilor necesare pentru încadrarea acestora, precum şi necesarul de pregătire al personalului
– pregătirea personalului trebuie să vizeze atât cunoaşterea teoreticică, cât şi aspecte practice, cum ar fi: cunoaşterea zonei de competenţă, intervenţia pe scenarii prestabilite, situaţia operativă, etc.
– constituirea unui grup de lucru care să identifice dotările necesare pentru operaţionalizarea unui punct de comandă constituit în vederea gestionării situaţiilor de criză şi intervenţiei operative în situaţii limită.

Raportul MAI a mai evidenţiat următoarele:

– Eficienţa scăzută a sistemului de localizare a apelurilor telefonice şi identificarea poziţiei locaţiilor în teritoriu;
– Necesitatea revizuirii procedurilor de alertare, organizare a punctelor de comandă şi coordonare a forţelor şi mijloacelor de intervenţie;
-Regândirea sistemului de pregătire a personalului din perspectiva creşterii capacităţii de intervenţie la situaţii excepţionale. Dezvoltarea competenţelor de intervenţie a forţelor de ordine pe scenarii care să răspundă situaţiilor de criză;
-Implementarea unei programe de formare iniţială şi pregătire profesională continuă pentru personalul MAI care încadrează funcţiile operator 112/dispecer, în vederea formării unor deprinderi necesare pentru gestionarea situaţiilor semnalate, cu caracter de urgenţă;
-Efectuarea demersurilor necesare pentru promovarea proiectului de lege pentru identificarea persoanelor dispărute.