Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Raport: Peste 8.000 de copii abandonaţi trăiesc în centre vechi care le "schilodesc copilăria"

Un raport de audit al fundaţiei Hope and Homes for Children România (HHC România) arată că ţara noastră încă ţine mai bine de jumătate dintre copiii care trebuie instituţionalizaţi în centre de plasament de tip vechi, centre care ar trebui închise până în 2020.

04 Aprilie 2012, 20:52 |
Copiii abandonaţi ar putea ajunge în familiile românilor din diaspora

Peste 50% dintre copiii și tinerii români abandonaţi au ajuns în centre vechi care ar trebui închise până în 2020 pentru că "le schilodesc copilăria", se arată într-un raport al Hope and Homes for Children România (HHC România), lansat miercuri.

Potrivit raportului HHC, la nivel național, dintr-un total de 1.205 servicii de tip rezidențial, 184 sunt raportate ca fiind centre de plasament vechi, cu toate acestea, peste 50% din copiii și tinerii aflați în îngrijire rezidențială trăiesc în aceste centre. În cele 45 de direcţii generale de asistenţă socială şi de protecţia copilului (DGASPC) auditate de HHC, din cei peste 57.000 de copii aflaţi în grija statului în servicii rezidenţiale sau de tip familial, peste 8.700 trăiesc în cele 159 de vechi centre de plasament, susţin autorii studiului.

Cel mai rău la acest capitol stă judeţul Iaşi, unde încă mai există 12 instituţii pe vechiul model, într-una dintre acestea fiind cantonaţi chiar şi 300 de copii, iar cel mai bine judeţele Brăila, Giurgiu şi Teleorman, unde nu mai există niciun astfel de centru.

Ştefan Dărăbuş, preşedintele HHC România, explică şi de ce este nevoie de închiderea centrelor mamut, în cadrul unui program la nivel naţional, până în 2020: "Viaţa în centrele de tip vechi, în care există un număr mare de copii, le schilodeşte copilăria de care ar trebui să se bucure fiecare. Într-un astfel de centru, trăiesc la un loc 60,70, 80 de copii şi nu e nimeni lângă ei când sunt bolnavi, nu au sprijinul asemănător celui din familie şi toţi aceşti factori au efecte traumatice asupra lor ".

De altfel, o mare parte dintre directorii de direcţii generale de asistenţă socială şi de protecţia copilului (DGASPC) şi cei ai centrelor de plasament şi-au exprimat dorinţa de reorientare către servicii rezidenţiale de tip familial, care sunt în interesul copilului, şi închiderea centrelor de tip vechi, mai indică autorii raportului HHC.

O astfel de reformă durează însă, spune Dărăbuş, şi, mai important, costă, banii fiind sursa celor mai multe probleme identificate de HHC în sistemul de protecţie a copilului din România. "Din estimările noastre ar fi nevoie de 130 de milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii de tip familial. Noi ne dorim ca până în 2020 să fie închise toate cele 184 de centre vechi şi să avem soluţii de tip familial pentru fiecare copil".

Reformă de 130 de milioane de euro din bani europeni

Pentru asta, reprezentanţii HHC recomandă deschiderea unei linii de finanţare din fondurile structurale ce vor fi alocate României în viitoarea perioadă de programare 2014-2020, discuţii în acest sens fiind deja demarate cu membrii Executivului, în speţă cu ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban. Asta, în condiţiile în care cheltuielile de capital reprezintă în prezent numai 1,68% din totalul cheltuielilor efectuate de către DGASPC, "o sumă extrem de mică", arată studiul.

Lipsa banilor de la buget, marcată prin reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor, precum şi reducerea masivă a consumului de carburanţi, nu numai că a lăsat o "gaură" de aproape 13.700 de angajaţi în sistemul de asistenţă socială, dar a afectat şi calitatea anchetelor sociale, multe dintre ele fiind făcute din birou, prin telefon, mai avertizează HHC România. Iar la capitolul formare profesională, doar 28% dintre angajaţii din sistem au mai trecut şi pe la cursuri în 2010.

Cu toate acestea, străinii care au venit aici convinşi să ne dea o mână de ajutor susţin că România poate fi dată drept exemplu în spaţiul est-european pentur modul în care a reuşit integrarea copiilor instituţionalizaţi în societate, prin plasarea lor în grija unor asistenţi sociali.

"România este un exemplu unic de succes. Cifrele arată un progres unic. Dacă în anul 2000, România avea 643 de instituţii foarte mari, sub standardele de calitate, în care se aflau 110.000 de copii în mare nevoie, acum mai sunt doar 184 rămase şi doar în jur de 23.000 de copii cu probleme", a declarat Emma Nicholson, fost raportor pentru România şi Reprezentantul la Nivel Înalt pentru Copii în România, în prezent.

Raportul HHC România a fost realizat in perioada iulie- septembrie 2011, în urma unui parteneriat dintre HHC România şi organizația britanică ARK (Absolute Return for Kids), cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului, prin compartimenul Înaltului Reprezentant pentru Protecția şi Îngrijirea Copilului. Auditul a vizat 45 din cele 47 de direcţii generale, 159 de centre de plasament de tip vechi, precum şi interviuri cu 198 de copii din aceste centre.

 

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN SOCIAL
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 18°C 20°C
IASI 16°C 15°C
CLUJ 17°C 14°C
CONSTANTA 16°C 17°C
CRAIOVA 17°C 19°C
BRASOV 16°C 14°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 21 Octombrie 2018, 14:07
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 19-10-2018
Deschidere: 8599.66
Maxim: 8618.36
Mimim: 8569.1
Variatie: 0.01%
SNP
0.39
0.51%
TLV
2.34
0.64%
SNG
34.40
0.29%
FP
0.95
0.21%
EL
10.76
0%
DIGI
29.55
0.34%
SNN
8.02
0.75%
BRD
13.16
0%
TGN
353.00
0.28%
SIF5
2.15
0.69%
ARHIVĂ ȘTIRI