Raport asupra drepturilor LGBTQ+: România, la coada clasamentului european

Asociația a analizat situația LGBTQ+, luând în considerare șapte aspecte: egalitatea și nediscriminarea; familia; infracțiunile motivată de ură și discursul instigator la ură; recunoașterea legală a genului; integritatea corporală intersexuală; spațiul societății civile și azilul.

Scorul României este de 18,11%, ceea ce o plasează pe ultimele locuri în Europa (poziția 41), imediat sub vecinii bulgari și deasupra polonezilor cu doar o poziție. Mai rău decât la noi este în state precum Belarus, Rusia și Turcia. Stau mult mai bine la capitolul „respectarea drepturilor persoanelor LGBTQ+” moldovenii, care sunt pe locul 23, sau slovenii, pe 21.

Pe ultima poziție în clasament (49) este Azerbaijan. Iar pe primele locuri cu ieșit Malta (cu un scor de 89,28%), Belgia (76,37%), Danemarca (75,54%) și Spania, cu scorul 74,1%.

Indexul ILGA-Europe atrage atenția că, în România, în doar trei săptămâni de vară din 2022, au fost patru crime motivate de ură. Iar în noiembrie, o femeie trans a fost găsită moartă în camera ei de cămin. Nivelul violenței motivate de gen s-a reflectat, de pildă, și prin aruncarea în curtea asociațiilor care luptă pentru drepturile persoanelor LGBTQ+ a unor pliante care arată un bărbat gay într-o cameră de gazare și un soldat nazist care apasă butonul, pentru activarea gazului.

În România, în 2022, s-a înregistrat o creștere a infracțiunilor motivate de ură. Peste 20 de victime au cerut ajutorul asociației ACCEPT pentru consiliere juridică.

Studiul european punctează că peste 15.000 de oameni s-au alăturat Festivalului Bucharest Pride din iulie, care a inclus 20 de evenimente desfășurate pe parcursul a nouă zile. Însă, cu această ocazie, au apărut și sesizări la poliție pentru amenințări cu moartea. Mai mult, a fost și o amenințare cu bombă în ziua evenimentului principal. Iar în timpul concertului de final de festival, o persoană neidentificată a aruncat bombe cu gaz în mulțime. Șapte persoane au avut nevoie de primul ajutor.

Cercetarea citează și din studiul asociației MozaiQ, făcut în octombrie anul trecut, în patru universități importante din țară. Doar jumătate din cei 350 de respondenți au spus că se simt în siguranță la facultate. Unul din trei oameni chestionați a auzit discursuri de ură la adresa LGBTQ+ din partea profesorilor. Iar patru din cinci respondenți trans au spus că dascălii nu le-au respectat identitatea de gen asumată.

ILGA-Europe amintește și de momentul în care unei profesoare de liceu nu i s-a mai permis să intre la clasă, în octombie, după ce părinții au găsit o postare pe rețelele sociale în care îi condamna pe cei care luau poziție împotriva LGBTQ+.

Raportul mai menționează că în un număr din ce în ce mai mare de persoane LGBTQ+ au fost nevoite să ceară ajutorul asociațiilor de profil pentru nevoi primare, precum adăpost sau găsirea unui loc de muncă.

Asociația vine și cu o serie de propuneri pentru îmbunătățirea situației de la noi din țară. Este vorba în cea mai mare parte de adoptarea unor legi și politici publice. De pildă, se recomandă asigurarea egalității căsătoriei și recunoașterea legală a genului, bazat pe un proces de autodeterminare și fără cerințe abuzive (cum ar fi sterilizarea, diagnosticul medical, intervenția chirurgicală/medicală, divorțul obligatoriu sau restricția de vârstă) și care include o opțiune non-binară sau al treilea gen. De asemenea, ILGA- Europe sugerează capitole separate în lege pentru condamnarea infracțiunilor motivate de ură și a discursurilor instigatoare la ură, cu mențiunea expresă a tuturor motivelor SOGIESC (orientare sexuală, identitate de gen, expresie de gen, caracteristici sexuale).

Articol de Arina Delcea