Raiul e făcut cu lucruri puţine. Oamenii din Valea Morii, aproape de Vârful Pietrosul, trăiesc precum pustnicii
La ultima casă din Valea Morii ajungi după ce urci abrupt mai bine de o oră. Poteca ce leagă cătunul de restul lumii e greu accesibilă chiar și vara. Iarna doar câteva urme de pași îți indică drumul.
Cu 2 pachete grele în rucsac, pentru Ion a lui Bora, rătăcim pe potecă. Târziu ajungem la cea mai îndepărtată gospodărie a așezării.
În urmă cu un an, Bora era convins că nu o să ne mai vedem decât în Rai. Bucuria revederii e mare.
Într-o casă mică, fără curent, își duc zilele de când se știu. S-au obișnuit cu ideea singurătății și acceptă ideea că ei trăiesc precum pustnicii.
Nu au fost nicio zi la școală, iar tot ce știu au învățat singuri. Lumea lor e munca, sufletele apropiate sunt animalele iar seara e Dumnezeu, la lumina lumânării.
Niciodată nu și-au imaginat că oameni care nu îi cunosc se vor gândi la ei de Crăciun. În singurătatea căsuței lor, în seara de Ajun, vor aprinde o lumânare și îi vor mulțumi telespectatorului care le-a adus lumina în casă.