Protocoalele cu SRI, neconstituționale. Instanțele vor analiza doar probele din dosarele aflate pe rol

Decizia judecătorilor Curții echivalează cu declararea ca neconstituțional, în integralitate, a protocolului din 2009 semnat între SRI și instituțiile judiciare. Pentru PSD, victoria nu este însă una totală. Actul similar din 2016, semnat de Eduard Hellvig, în calitate de director general al SRI, și de Augustin Lazăr, procuror general al României, este considerat doar parțial neconstituțional.

Protocolul din 2016. Articolele declarate neconstituționale:

Art. 6 – (1) Parchetul comunică, în mod operativ, nu mai târziu de 60 de zile lucrătoare de la data înregistrării sesizării la Parchet, modul de valorificare a sesizărilor primite de la Serviciu, cu excepţia cazurilor în care, înainte de împlinirea termenului menţionat, se solicită informaţii suplimentare în legătură cu cauza.

Art.7 – (1) La solicitarea Serviciului, Parchetul asigură consultanţă, prin specialiştii proprii, în ce priveşte activităţile ce fac obiectul cooperării.

Art.9 – (1) Parchetul pune la dispoziția Serviciului, la cerere sau din oficiu, date şi informaţii care, prin natura lor, prezintă interes pentru contracararea sau prevenirea unor ameninţări la adresa securității naționale.

Reprezentații CCR lasă la latitudinea parchetelor și instanțelor să decidă, numai în dosarele aflate în desfășurare, dacă probele folosite au fost obținute sau nu legal. Nu și în cazul dosarelor cu condamnări definitive.

Florin Iordache, președintele Comisiei parlamentare privind legile justiției: „Cred că ar fi discriminatoriu, pentru că, dacă într-o anumită cauză, instanţa s-a mişcat mai repede şi a avut acolo anumite acte făcute incorect şi nelegal, acolo discutăm de nulităţi, iar dacă cumva instanţa este în desfăşurare, acolo trebuie înlăturate. Pentru fiecare dosar în parte trebuie analizat, dar cred că toate aceste precizări vor veni de la aşteptăm decizia Curţii”.

Opoziția susține însă că decizia CCR nu se poate aplica și sentințelor definitive.

Stelian Ion, deputat USR: „Nu invalidează toate hotărârile deja pronunțate, cum și-ar fi dorit puterea actuală, ceea ce este un lucru pozitiv. Era dezastruos să se lege de autoritatea de lucru judecat și să invalideze toate hotărârile. Pentru dosarele aflate pe rol se lasă la aprecierea instanței de judecată să stabilească dacă a fost sau nu o încălcare, cu privire la fiecare caz în parte, ceea ce e pozitiv”.

Ludovic Orban, președintele PNL: „Nu îmi imaginez ce efecte retroactive posibile ar putea să existe. Trebuie să așteptăm întotdeauna motivarea, pentru că multe lucruri generează consecințe chiar din cuprinsul motivării, nu numai din decizia efectivă”.

Judecătorii CCR au mai stabilit astăzi că cei care au condamnare mai mică de 5 ani de închisoare pot executa pedeapsa la domiciliu.

––––––––––––––––––––––––-

Sesizarea Curții a fost făcută acum trei luni de vicepreședintele Camerei Deputaților Florin Iordache, după ce Liviu Dragnea și-a delegat atribuțiile acestuia.

Decizia judecătorilor CCR, în acest caz a fost amânată de mai multe ori până acum.

Judecătorii au decis, miercuri sa admită conflictul juridic de natura constituțională între Ministerul Public și Parlament.

Curtea a constatat că protocolul încheiat în 2009 este în întregime neconstituțional iar cel din 2016 este parțial neconstituțional. Doar trei articole au fost declarate neconstituționale.

Instanțele și parchetele trebuie să verifice dacă dosarele pe care le au acum pe rol au probleme legate de probele din aceste dosare, probe adunate în baza acestor protocoale.

Decizia CCR nu va avea efecte asupra dosarelor care au fost deja încheiate și asupra celor care au decizii definitive în instanțe.

Judecătorii CCR spun că Parlamentul nu și-a exercitat controlul parlamentar asupra Serviciilor de informații așa cum ar fi trebuit, dat fiind că aceste protocoale existau de ani de zile iar problemele au fost ridicate abia acum.