Proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare, pentru care Guvernul urmează să îşi asume răspunderea, a fost analizat în primă lectură în cadrul şedinţei de Guvern de miercuri.
La finalul ședinței de Guvern, ministrul Finanțelor Publice, Marcel Boloș, a făcut, la rândul său, câteva precizări:
Câteva dintre măsurile importante anunțate de premierul Marcel Ciolacu, la începutul ședinței de guvern din 20 septembrie:
- Creștem salariul minim cu 10%
- Reducerea cheltuielilor statului este principiul de bază
- Vom impozita cu 70% sumelor nejustificate de persoanele fizice
- Tutunul și jocurile de noroc trebuie taxate mai mult
- Taxăm profitul băncilor și a companilor mari, cu 1%
- Asigurăm achitatea fiscală între contribuabili, prin eliminare facilităților. Nu putem continua cu acest sistem ciuruit fiscal, care a sdevenit un paradis fiscal.
- Nu mărim cota generală de TVA de 19%
Vă prezentăm declarația completă a premierului:
”Am încheiat azi consultările pe tema ordonanței privind măsurile fiscal bugetare. Ne-am întâlnit în ultimele zile cu grupurile parlamentare, cu structurile asociative ale administrației locale, cu organizațiile neguvernamentale, dar și cu patronatele și sindicatele.
Acum putem să discutăm în primă lectură acest proiect care propune reașezarea sistemului fiscal pe baze echitabile. Vrem să stimulăm munca cinstită și să descurajăm portițele de optimizare fiscală și evaziune. Propunem o abordare echilibrată, cu patru componente.
Reducerea cheltuielilor statului este prima, urmată de Creșterea colectării și combaterea evaziunii fiscale. Iar elementele-cheie ale proiectului sunt legate de Supraimpozitarea luxului, viciului și profitului excesiv și, extrem de important, de Asigurarea echității fiscale între contribuabili.
Reducerea cheltuielilor statului este principiul de bază de la care am plecat. Nu poți să ceri doar sectorului privat să facă eforturi, trebuie ca și statul să dea un exemplu. Astfel, reducem masiv funcțiile de conducere din aparatul bugetar. Tăiem posturi vacante, comasăm și descentralizăm instituții ca să reducem birocrația și limităm cheltuielile statului, inclusiv prin plafonarea sporurilor.
Cu salariu la stat de 8 mii de lei nu poți cere și vouchere de vacanță, plus îndemnizație de hrană! Cei cu salarii mai mici vor primi în continuare vouchere, chiar le creștem valoarea, dar e total incorect să le dăm și super-bugetarilor! În plus, nu mai poți fi șef la o companie de stat, cu zeci de consilieri, secretare și bonusuri uriașe dacă n-ai performanță!
Un capitol important îl reprezintă măsurile de reducere a fraudei și evaziunii fiscale. Creștem masiv amenzile și trecem pe scară largă la confiscarea bunurilor din evaziune. Introducem un instrument nou, numit E-sigiliu ca să vedem trasabilitatea mărfurilor și impozităm cu 70% sumele nejustificate de persoanele fizice.
Am ținut mult la supraimpozitarea luxului, a viciilor și mai ales a profiturilor excesive. Cred cu tărie că sunt necesare și legitime, mai ales în această perioadă! Cine are proprietăți scumpe, de peste 500 de mii de euro sau mașini scumpe, este normal să plătească mai mult!
De asemenea, alcoolul, tutunul, băuturile cu zahăr și, ulterior, jocurile de noroc trebuie taxate mai mult! Asta pentru că produc efecte ce devin probleme majore de sănătate publică ale țării.
Taxăm suplimentar profitul băncilor și, mai ales, venim cu o nouă filozofie în cazul companiilor mari, care vor plăti un impozit de minim 1% din cifra de afaceri. Este o măsură de echitate, pe care o propun de doi ani, de când eram în Opoziție, ca marile companii să plătească măcar la nivelul minim al unei companii românești. Avem însă grijă ca investițiile acestor mari firme, sume importante, să fie protejate, fiind eliminate din calculul acestui impozit.
Mai mult, asigurăm echitatea fiscală între contribuabili prin eliminarea graduală a excepțiilor și privilegiilor fiscale. Aceste facilități fiscale sunt estimate la 75 miliarde lei, aproape 5% din PIB. Nu mai putem continua cu acest sistem de paradis fiscal!
În paralel, însă, creștem salariul minim pe economie! Majorarea este de 10% la cel general, de la 3000 la 3300 lei și cu 12,5% în Construcții, de la 4000 lei la 4500 lei.
În fine, nu mărim cota generală de TVA de 19% și păstrăm cota redusă de 5% la lemne, energie termică, cărți, manuale și evenimente culturale, respectiv cota de 9% la alimente și medicamente.
Domnul ministru al Finanțelor, Marcel Boloș, căruia îi mulțumesc pentru efortul și răbdarea din această perioadă complicată, va prezenta pe larg la briefing acest proiect, cu cifre concrete” a susținut prim-ministrul Marcel Ciolacu.
***
Conform unui comunicat transmis de Executiv, pe ordinea de zi figurează şi un proiect de lege pentru completarea OUG 194/2002 privind regimul străinilor în România. Astfel, urmează să fie eliminată condiţionarea acordării dreptului de şedere pentru membrul de familie al unui cetăţean român căsătorit în alt stat membru UE de transcrierea în registrul naţional de stare civilă a certificatului de căsătorie între persoane de acelaşi sex.
"Modificarea propusă are în vedere doar înlăturarea cerinţei transcrierii certificatului de căsătorie, exclusiv în scopul exercitării drepturilor ce privesc libera circulaţie a persoanelor în cadrul Uniunii Europene", se arată în expunerea de motive a proiectului.
Un alt proiect de pe ordinea de zi vizează ratificarea unui acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii India. După intrarea în vigoare a acestuia, Republica India va achiziţiona un teren în Bucureşti pentru sediul misiunii sale diplomatice. În funcţie de resursele bugetare disponibile, în viitor şi România va putea achiziţiona un teren pentru misiunea diplomatică de la New Delhi, prevede expunerea de motive.
Pe ordinea de zi figurează şi ordonanţa de urgenţă pentru modificarea OUG 166/2022 privind acordarea unui sprijin persoanelor vulnerabile, pentru compensarea preţului la energie, suportat parţial din fonduri externe nerambursabile. Prin proiect se propune extinderea programelor operaţionale în derulare care să contribuie la finanţarea măsurilor pentru acordarea sprijinului necesar populaţiei vulnerabile, pentru compensarea preţului la energie cu finanţare din fonduri externe nerambursabile. Astfel, se va modifica alin. (1) al art. 19 din OUG 166/2022 prin introducerea Programului operaţional "Competitivitate" precum şi a Programului operaţional Infrastructură Mare, pentru perioada de programare 2014-2020, a posibilităţii finanţării măsurilor de sprijin în cauză, în limita economiilor care sunt identificate la nivelul acestor programe şi a sumelor care sunt considerate în risc de dezangajare în cadrul perioadei de programare 2014-2020.
Un alt proiect de ordonanţă de urgenţă vizează modificarea cadrului instituţional de coordonare şi gestionare a fondurilor europene alocate prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi a mecanismului privind gestionarea acestor fonduri.
"În vederea întăririi rolului de coordonator naţional al MIPE, prin proiectul de act normativ se intenţionează diversificarea tipurilor de verificări efectuate de către coordonatorul naţional prin structura de specialitate în scopul întăririi principiului bunei gestiuni financiare, prin introducerea la nivel central a unor verificări asupra legalităţii şi regularităţii cheltuielilor raportate de coordonatorii de reformă şi investiţii - verificări ce urmează a fi efectuate, atât pe baza documentelor justificative transmise de coordonatorii de reforme şi/sau investiţii cât şi pe baza verificărilor prin eşantion a procedurilor de achiziţie derulate de către autorităţile contractante şi de beneficiarii privaţi care nu intră sub incidenţa prevederilor art. 6 din Legea nr 98/2016 privind achiziţiile publice cu modificările", reiese din nota de fundamentare.
Guvernul va analiza şi un proiect de hotărâre prin care este reglementată posibilitatea ca pentru Programul Sănătate autoritatea de management să poată delega exercitarea unor funcţii şi către Organismul intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale (OIPSI), direcţie generală în cadrul Autorităţii pentru Digitalizarea României.
Un alt proiect de pe ordinea de zi se referă la aprobarea măsurilor privind nivelul de siguranţă şi securitate în funcţionarea Sistemului Electroenergetic Naţional. Obiectivele principale ale proiectului sunt evaluarea consumului de energie electrică al ţării, în perioada sezonului friguros, respectiv 1 noiembrie 2023 - 31 martie 2024, stabilirea resurselor energetice necesare pentru realizarea producţiei, precum şi evaluarea resurselor financiare aferente. În vederea monitorizării funcţionării Sistemului Electroenergetic Naţional şi a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale, se propune constituirea Comandamentului energetic de iarnă, cu rolul de a identifica situaţiile de disfuncţionalitate ce pot apărea în sectorul de energie şi de gaze naturale şi de a lua măsurile operative necesare, altele decât cele administrative.
Un alt proiect de hotărâre vizează aprobarea unui acord administrativ între Ministerul Afacerilor Interne din România şi Ministerul Federal de Interne al Republicii Austria. Documentul stabileşte modalităţile practice prin care se urmăreşte o aplicare mai eficientă a prevederilor Regulamentului Dublin, aspectele procedurale şi termenele limită pentru trimiterea şi soluţionarea cererilor de preluare sau reprimire a solicitanţilor de azil, procedurile de preluare şi reprimire şi răspuns la cereri, detaliile şi modalităţile de transfer, schimbul de informaţii şi de documente, modalitatea de comunicare între autorităţile competente.
Pe ordinea de zi mai figurează o hotărâre de Guvern privind suplimentarea bugetului Ministerului Afacerilor Interne cu 500 de milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, pentru plata unor drepturi de natură socială. Printre acestea se regăsesc drepturile sociale finanţate de la Capitolul 68.01 "Asigurări şi asistenţă socială" - Titlul 57 "Asistenţă socială", plătite de către unităţile MAI.
Un alt proiect de hotărâre se referă la suplimentarea numărului maxim de posturi pentru Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru Structura de sprijin a procurorilor europeni delegaţi în România. Este vorba despre o suplimentare de 6 posturi, dintre care 5 posturi de ofiţeri de poliţie judiciară şi un post de grefier.
| AZI | MAINE | |
| BUCURESTI | 6°C  |
2°C  |
| IASI | 3°C  |
2°C |
| CLUJ | 6°C |
3°C |
| CONSTANTA | 10°C |
5°C |
| CRAIOVA | 6°C |
2°C |
| BRASOV | 6°C |
3°C |
