Lista alimentelor cu adaos plafonat a fost extinsă, iar măsura – prelungită cu trei luni. Marcel Ciolacu: Guvernul nu poate susține practica speculativă a unora, de a importa ieftin și a vinde scump

Guvernul a decis în luna august să plafoneze la 20 la sută adaosul comercial pentru o listă de alimente de bază care cuprindea 14 produse, printre care făina, mălaiul, ouăle sau uleiul de floarea soarelui. Acum măsură se prelungește trei luni și sunt adăugate pe listă 7 produse: orezul, bulionul, carnea tocată – necesare pentru sarmale, dar și cozonacul, drojdia sau smântâna cu 12 la sută grăsime. Guvernul a introdus și noi limite de gramaje, dar și reguli mai stricte.

Măsura are sens în preajma sărbătorilor, spun analiștii, pentru că multe prețuri cresc speculativ. Dar atrag atenția că plafonările pe termen lung ar putea distorsiona funcționarea piețelor.

Iar cheltuielile lunare nu sunt deloc mici. Bucureștenii admit că în ultimul an le-a scăzut puterea de cumpărare.

Una dintre fundațiile care analizează calitatea vieții în România a calculat valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent în 2023. Astfel, un cuplu cu doi copii are nevoie de aproape 10.000 de lei pe lună pentru un trai acceptabil, cu peste 1000 de lei mai mult decât anul trecut. Cele mai mari sunt cheltuielile pentru locuință și alimente. Un cuplu cu un singur copil ar avea nevoie de 8.200 de lei lunar, iar o persoana singură, de 3.800.

Potrivit datelor Eurostat, România a fost anul acesta a doua țară europeană cu cele mai abrupte creșteri de prețuri, după Ungaria.

Declarațiile premierului Marcel Ciolacu

Premierul Ciolacu a menţionat că va fi introdusă şi o limită de maximum 5% a adaosului comercial pentru ulei, zahăr, făină, mălai, carne de porc, carne de pui şi carne de vită care sunt importante vrac şi care nu sunt procesate în România.

Conform proiectului de ordonanţă de urgenţă, urmează să fie prelungită cu 90 de zile măsura, cu caracter temporar, de combatere a creşterii excesive a preţurilor la unele produse agricole şi alimentare. Lista produselor cu adaos comercial plafonat se va extinde cu următoarele: orez – bob rotund, cu gramaj cuprins între 0,5 – 1,5 kg, cozonac, bulion de roşii, smântână 12% grăsime, margarină, drojdie, pere, usturoi, carne tocată.

Declarațiile premierului Marcel Ciolacu:

Adoptăm astăzi o măsură prin care continuăm protejarea puterii de cumpărare a românilor, mai ales în perioada de iarnă, când – știm cu toții – cheltuielile sunt mai mari.

Prelungim limitarea adaosului comercial pentru alimente de bază cu încă 3 luni și extindem această măsură la 21 de categorii de produse, față de 14 în prezent.

Datele de la INS ne arată că măsura a avut efectele așteptate. Am oprit creșterea excesivă a prețurilor pentru alimente, iar, pentru multe dintre produsele incluse în listă, la raft, se constată scăderi substanțiale de preț.

De aceea, avem toate motivele să continuăm această măsură, care protejează în special familiile cu venituri medii și mici. Suplimentar, introducem și o limită de maximum 5% a adaosului comercial pentru ulei, zahăr, făină, mălai, carne de porc, carne de pui și carne de vită care sunt importate vrac și care nu sunt procesate aici, în România.

Acest guvern NU poate susține practica speculativă a unora, de a importa ieftin și a vinde scump, profitând de faptul că acel produs este necesar traiului de zi cu zi al oricărei familii!

▪ Tot astăzi, aprobăm o serie de măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2023 în vederea încadrării în ținta de deficit bugetar asumat prin Programul de Convergență. Am spus de la bun început că statul trebuie să fie primul care face economii. De aceea, limităm și reducem cheltuielile bugetare până la sfârșitul acestui an. Trebuie să ținem deficitul sub control și să nu punem în pericol fondurile europene sau PNRR-ul! Ca să fie clar, acest act normativ NU se aplică pentru cheltuielile cu medicamentele și materialele sanitare, cu serviciile medicale, pentru cheltuielile cu acțiuni și programe de sănătate, precum și în cazul cheltuielilor aferente unităților de învățământ preuniversitar și universitar. De asemenea, limitările nu se aplică în cazul proiectelor finanțate din fonduri europene. Pentru finalizarea acestora, Guvernul va face alocări din Fondul de rezervă. Ministrul Finanțelor, domnul Boloș, va detalia după ședința de guvern.

▪ Nu vizăm astăzi doar reducerea cheltuielilor bugetare, ci și creșterea absorbției fondurilor europene. Sprijinim finalizarea celor peste 2.800 de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile, ce trebuie încheiate până la sfârșitul acestui an, prin acordarea de împrumuturi de la Trezorerie către PRIMĂRII, în limita sumei de 1 miliard de lei.

▪ Totodată, deblocăm o situație care trenează de ani de zile și dăm posibilitatea transferului către autoritățile locale a imobilelor confiscate ca urmare a unor hotărâri definitive pronunțate în materie penală, dar nevalorificate, în vederea recuperării prejudiciilor. Astfel, cu o serie de condiții extrem de clare, comunitățile locale vor putea prelua aceste imobile în vederea dezvoltării de noi proiecte investiționale în beneficiul propriilor comunități. Domnul Boloș, va detalia și acest proiect.

▪ Văd că domnul Grindeanu își continuă treaba pe zona de infrastructură. Pe ordinea de zi de astăzi avem o serie de exproprieri, necesare realizării unor proiecte de infrastructură de interes național: drumul expres ce face legătura între Satu Mare și granița cu Ungaria, precum și Centura Timișoarei, partea de Sud. Totodată, alocăm fonduri suplimentare pe cofinanțarea proiectelor de mare infrastructură.

▪ Am văzut situația total anormală prin care s-a ajuns ca elevii de nota 2 să primească burse de merit! Așa ceva este inadmisibil! Am discutat cu doamna ministru Deca și cu sindicatele. Și aștept cât mai repede o soluție prin care bursa de merit să reflecte PERFORMANȚA școlară!

▪ În final, vom adopta și Hotărârea de guvern prin care susținem candidatura României pentru găzduirea finalei Europa League din 2026 sau 2027. Sper să putem repeta momentul 2012, când Arena Națională a găzduit finala aceleiași competiții. Ar fi o reală oportunitate de promovare a României în mediului internațional!

Astfel, vor fi limitate cheltuielile cu bunuri şi servicii, iar autorităţile publice locale nu vor putea finanţa din fonduri publice, cu excepţia celor provenite din donaţii şi sponsorizări, festivaluri, concerte sau festivităţi.

Mai exact, se propune ca, în anul 2023, ordonatorii de credite ai autorităţilor şi instituţiilor publice să nu încheie angajamente aferente următoarelor categorii de cheltuieli: furnituri de birou, alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare, reparaţii curente, bunuri de natura obiectelor de inventar, cărţi, publicaţii şi materiale documentare, consultanţă şi expertiză, pregătire profesională, studii şi cercetări, contribuţii ale administraţiei publice locale la realizarea unor lucrări şi servicii de interes public local, în baza unor convenţii sau contracte de asociere.

Totodată, conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice au obligaţia de a dispune măsuri, astfel încât plăţile lunare efectuate în perioada noiembrie-decembrie la titlul „Bunuri şi servicii” să fie de cel mult media plăţilor efectuate în perioada ianuarie-septembrie. Aceste prevederi nu se aplică pentru cheltuielile cu medicamentele şi materialele sanitare, cu serviciile medicale, pentru cheltuielile cu acţiuni şi programe de sănătate, precum şi în cazul cheltuielilor aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar şi universitar. În situaţii temeinic justificate, Guvernul poate aproba pe bază de memorandum depăşirea limitelor de plăţi.

„În anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, instituţiile şi autorităţile publice locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, nu pot finanţa din fonduri publice, cu excepţia celor provenite din donaţii şi sponsorizări, organizarea de evenimente comunitare cum ar fi festivaluri, concerte, competiţii locale, festivităţi, sărbători tematice, dar fără a se limita la acestea. Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, au obligaţia de a dispune măsurile necesare astfel încât plăţile lunare efectuate în perioada noiembrie-decembrie la cheltuielile de investiţii să fie cel mult la nivelul mediei plăţilor efectuate în perioada ianuarie-septembrie, în limita bugetului aprobat. În situaţii temeinic justificate Guvernul României, poate aproba pe bază de memorandum depăşirea limitelor de plăţi pentru cheltuielile de investiţii”, prevede nota de fundamentare.

Tranşele aferente anului 2023 din sumele prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, care fac obiectul plăţii eşalonate, reglementate prin OUG 114/2018, OUG 130/2021 şi OUG 168/2022, precum şi tranşa aferentă anului 2023 din sumele reprezentând drepturi de natură salarială restante stabilite în favoarea personalului din sistemul justiţiei prin acte administrative ale ordonatorilor de credite, a cărei plată este reglementată prin OUG 3/2019, neplătite până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se plătesc în anul 2024.

* Urmează să fie prelungită cu 90 de zile măsura, cu caracter temporar, de combatere a creşterii excesive a preţurilor la unele produse agricole şi alimentare. Având în vedere că în această perioadă se consumă în mod tradiţional cozonac, sarmale sau prăjituri, lista produselor cu adaos comercial plafonat se va extinde cu următoarele: orez – bob rotund, cu gramaj cuprins între 0,5 – 1,5 kg, cozonac, bulion de roşii, smântână 12% grăsime, margarină, drojdie, pere, usturoi, carne tocată.

Pentru produsele agricole şi alimentare care intră pe teritoriul României şi nu sunt introduse în procesul de procesare/abatorizare cota de adaos comercial va fi de maximum 5% faţă de preţul de achiziţie la care se adaugă cheltuielile directe şi indirecte prevăzute de Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.826 din 22 decembrie 2003. Produsele agricole şi alimentare care fac obiectul acestei măsuri sunt: ulei, zahăr, făină, mălai, carne de porc, carne de pui, carne de vită, pentru cantităţi de produs ambalat mai mari de 5 kg, respectiv 5 litri.

De asemenea, unităţile emitente de tichete de masă, cadou şi sociale, inclusiv cele emise prin Programul Sprijin pentru România, indiferent de modalitatea prin care tichetele sunt emise, electronic sau hârtie, şi de tipul acestora, pot aplica comercianţilor la momentul decontării lor un comision de maximum 1% pentru toate produsele agricole şi alimentare care se pot achiziţiona cu acestea.

*Bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii urmează să fie suplimentat cu 447 de milioane de lei, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, în vederea asigurării continuităţii finanţării proiectelor de infrastructură de transport, până la rectificarea bugetară.

* Urmează să fie reaprobaţi indicatorii tehnico-economici ai următoarelor obiective de investiţii: Institutul Regional de Oncologie Timişoara (1,1 miliarde lei), Spitalul Regional de Urgenţă Iaşi (3.2 miliarde lei, în urma unei majorări cu 893.262.806 lei), Spital Regional de Urgenţă Cluj (3,4 miliarde lei, în urma unei majorări cu suma de 834.547.000 mii lei).

* Se propune acordarea de ajutoare de urgenţă în sumă totală de 1.756.400 lei pentru sprijinirea unui număr de 427 familii şi persoane singure care se află în situaţii de necesitate cauzate de incendii, alunecări de teren, fenomene meteorologice periculoase ori situaţii deosebite determinate de starea de sănătate ori alte cauze.

* Ziua statisticianului va fi organizată anual în a doua vineri în loc de a doua duminică a lunii iulie.

* Un alt proiect de hotărâre prevede asigurarea cadrului legal în vederea organizării Finalei UEFA Europa League la Bucureşti, fiind necesare în acest sens o serie de scrisori de garanţie sau de confirmare, care presupun angajamentul instituţiilor statului pe diferite paliere.

Totodată, se constituie un comitet interministerial de coordonare, structură fără personalitate juridică care are ca obiectiv asigurarea condiţiilor necesare, obţinerea dreptului de organizare, precum şi pregătirea şi desfăşurarea efectivă la Bucureşti a Finalei UEFA Europa League din 2026 sau 2027.

* Pe agenda şedinţei de guvern figurează şi un proiect pentru modificarea Legii nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare. Prin acesta vor fi introduse cerinţe privind rezilienţa operaţională digitală împotriva riscurilor asociate tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor pe care trebuie să le aplice societăţile de asigurare şi de reasigurare. Noile prevederi sunt în conformitate cu Regulamentul 2022/2554 al Parlamentului European.