Proiect de lege în Rusia: anularea independenței Lituaniei. Plănuiește Putin invadarea Estoniei? Analist CEPA: „Amenințarea clară este la adresa statutului juridic”

Comparându-se săptămâna trecută cu țarul Petru cel Mare, președintele rus Vladimir Putin a făcut și o serie de declarații care au alarmat statele baltice, în special Estonia și Lituania.

14 Iunie 2022, 11:45 (actualizat 14 Iunie 2022, 11:58) Știrile TVR |
Foto: Steve Harvey/ Unsplash

Vladimir Putin s-a referit la orașul estonian de graniță Narva, despre care a spus că Petru cel Mare nu l-a cucerit, ci l-a „întors” rușilor din mâinile suedezilor.

„Petru I a purtat Marele Război Nordic timp de 21 de ani. Părea că se lupta cu Suedia, cucerise ceva. Nu a cucerit nimic, a luat înapoi! Așa este. Toată zona de lângă Lacul Ladoga, unde a fost stabilit Sankt Petersburgul. Când a creat noua capitală, nicio țară europeană nu a considerat-o drept teritoriu rusesc, toată lumea credea că e Suedia. Dar din cele mai vechi timpuri, slavii au trăit acolo alături de cei fino-ugrici, iar acest teritoriu era sub controlul Rusiei. De asemenea, în direcția vestică – adică Narva, primele sale invazii. De ce s-a dus acolo? L-a întors și l-a întărit – asta a făcut”, a declarat Putin în cadrul unei întâlniri cu tineri antreprenori și oameni de știință la complexul Tekchnograd din Moscova.

„Lumea Rusă”

Afirmațiile lui Putin au sunat alarma la nivel diplomatic, fiind interpretate drept o aluzie la un potențial plan de invazie țintit spre Estonia.

Ministerul de Externe ale Estoniei l-a convocat pe ambasadorul Rusiei la Tallinn, Vladimir Lipaev, pentru a da explicații referitoare la comentariul liderului de la Kremlin. Subsecretarul diplomației estoniene Rein Tammsaar l-a avertizat pe oficialul rus: „Într-un moment în care Rusia își pune în aplicare politica revanșistă bazată pe ideologia Russkyi Mir, încercând să distrugă statalitatea și poporul Ucrainei, așa ceva este complet inacceptabil.”

Russkiy Mir („Lumea Rusă”) este o ideologie revizionistă intens promovată de Moscova pentru extinderea influenței în statele ex-sovietice, folosind ca argumente expansioniste istoria comună a limbii ruse și unitatea spirituală ortodoxă.

Legat de Narva, potrivit Enciclopediei Estoniei, la începutul secolului al XIII-lea, exista un sat de circa patru hectare – numit Narvia – pe malul râului Narva. În 1256, un guvernator al regelui danez a creat o fortăreață lângă râu – probabil acolo unde avea să fie construit viitorul oraș. În secolele al XIII-lea și al XIV-lea, în jurul cetății a fost înființată o entitate asemănătoare orașului.

Rușii au cucerit Narva abia la 12 mai 1558. Cu toate acestea, la 6 septembrie 1581, orașul a trecut sub control suedez. Iar Petru cel Mare a cucerit Narva la 20 august 1704.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, sovieticii au bombardat Narva, căutând să-l radă de pe fața pământului, și i-au forțat pe estonieni să fugă spre Tallinn. Sovieticii au trecut apoi la repopularea orașului cu etnici ruși, asigurându-se astfel că Narva va avea un țesut etnic rusesc.

„Avem nevoie de o nouă disciplină a istoriei securității naționale”

Concomitent cu afirmațiile provocatoare ale lui Putin, Evgheni Fiodorov, membru al partidului de guvernământ Rusia Unită, a înaintat camerei inferioare a Parlamentului rus un proiect de lege care cere abrogarea independenței Lituaniei, susținând că lituanienii au părăsit ilegal URSS în 1990.

Amenințarea clară este la adresa statutului juridic și a frontierelor de stat ale Lituaniei. (Notă pentru fact-checkers: independența înainte de război a Lituaniei a fost de fapt recunoscută de Rusia sovietică în tratatul de la Moscova din 1920)”, scrie analistul Edward Lucas într-un editorial CEPA.

Schimbarea pretențiilor istorice antice „este un joc fără limite”. „Un deputat lituanian a răspuns la remarcile lui Putin citând (nu în totalitate exact) tratatul Polyanovka din 1634 pentru a susține că orașul rusesc Smolensk era de fapt lituanian”, subliniază Lucas.

Analistul este de părere că această controversă pune reflectorul pe o problemă mult mai vastă a civilizației occidentale.

„Am învățat, cu întârziere și dureros în multe cazuri, să vedem finanțele, economia, securitatea energetică, sistemul juridic, coeziunea socială, mass-media și alte părți ale societății moderne printr-o lentilă de securitate națională. În loc să facem alegeri bazate pe cost și comoditate, acum ne gândim la rezistență și risc. Asta ar trebui să includă și istoria: în ținuturile anistorice «trilu-lilu» din vestul Europei, mulți au ajuns să creadă că datele prăfuite și bătăliile de demult nu sunt treaba lor. Dar dacă adversarii noștri folosesc istoria pentru a justifica pretențiile teritoriale și războiul, este treaba noastră. Avem nevoie de o nouă disciplină a istoriei securității naționale: trebuie să înțelegem trecutul mai bine decât adversarii noștri. A ști cine a făcut ceva și cui, când și de ce, îi va ajuta pe factorii noștri de decizie să înțeleagă semnificația interpretărilor tendențioase și selective ale trecutului”, atrage atenția Edward Lucas.

Articole pe aceeaşi temă
 
*
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN EXTERN
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 2°C 2°C
IASI 0°C 0°C
CLUJ -2°C -2°C
CONSTANTA 1°C 0°C
CRAIOVA 1°C 0°C
BRASOV -5°C -5°C
Vezi toate informatiile meteo
TVR +
Canalul TVR YouTube
ARHIVĂ ȘTIRI