Programul prin care se acordă subvenții pentru lână nu este atractiv pentru oieri, din cauza proastei organizări și a prețului mic cu care se vinde lâna

Florin Găman crește 400 de oi la o stână de la marginea comunei Erbiceni. Este printre cei 7 fermieri din judeţul Iaşi care s-au înscris pe lista celor care vor primi subvenții pentru lână. Apelează pentru al doilea an la ajutorul oferit de stat.

Lâna trebuie predată statului la un centru de colectare. Florin Găman a mers 120 de kilometri, pana în judeţul Suceava, la Fălticeni, unde se afla cel mai apropiat centru.

În toate judeţele Moldovei sunt doar trei astfel de puncte de colectare. Este unul dintre motivele pentru care crescătorii de oi nu se mai gândesc să valorifice lâna și îi dau foc.

Statul cumpără lâna cu un leu pe kilogram. Dar pentru a ajunge la bani, crescătorii trebuie să treacă testul birocraţiei. Se înscriu într-un registru la direcţiile Judeţene pentru Agricultură, apoi trebuie să bată drumul până la un centru de colectare, pe banii lor. Primesc o factură şi abia apoi pot cere subvenţia, cu un nou drum la Direcţia Agricolă. Oierii au însă altă socoteală: de la o oaie obţin circa 3 kilograme de lână, tunsul costă 5 lei, iar de la stat primesc doar trei lei.

Autorităţile aşteaptă încă cereri pentru subvenţii până pe 28 martie.

Anul trecut, din cei aproape 2000 de oieri din judeţul Iaşi, doar 12 şi-au valorificat lâna prin Direcţia pentru Agricultură Iaşi. La nivelul întregii țări, în 2018 au fost valorificate, prin programul guvernamental, peste 250 de tone de lână.