Procurorul general despre raportul MCV: Față de raportul anterior e un regres. Reacția DNA

ACTUALIZARE Direcția Națională Anticorupție arată că raportul MCV subliniază importanța menținerii independenței DNA, „astfel încât să poată uza de toate instrumentele de care dispune pentru a-și continua activitatea”, insistând  asupra îndeplinirii unei recomandări formulate anterior – „adoptarea unor criterii obiective la ridicarea imunităților parlamentarilor, spre a risipi orice suspiciuni că imunitatea e folosită ca scut împotriva acțiunii procurorilor”, se arată într-un comunicat.

„Raportul avertizează că orice presiuni negative asupra luptei împotriva corupției poate determina reevaluarea acestor concluzii„, notează Direcția Națională Anticorupție.

„Concret raportul recomandă Adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție„, se mai subliniază în comunicatul DNA.

În acest context, Direcția amintește că în 2017 a înaintat către Parlament 3 cereri de încuviințare a urmăririi penale pentru miniștri și foști miniștri care sunt și parlamentari, pentru presupuse fapte de corupție. Solicitările au fost respinse.

ACTUALIZARE „Față de raportul din ianuarie, reprezintă un regres care ar putea determina reconsiderarea unor obiective care au fost considerate deja îndeplinite în raportul din ianuarie”, a declarat procurorul general al României la scurt timp după publicarea noii evaluări din cadrul MCV. „Și principala chestiune pe care o invocă raportul este impactul negativ pe care propunerile de lege ferenda (despre legea care urmează să fie elaborată n.r.) cu referire la justiție l-au avut în publicul românesc și pe plan internațional”, a adăugat Augustin Lazăr.

În raportul MCV, la capitolul 2, „Situația generală” se amintește despre discuțiile privind propunerile de revizuire a legilor justiției începând cu sfârșitul lunii august. „Cele trei legi ale justiției, care datează din 2004, reglementează statutul judecătorilor și al procurorilor, precum și organizarea și funcționarea instanțelor, a parchetelor și chiar a Consiliului Superior. Acestea au un impact direct asupra independenței sistemului judiciar și a sistemului de justiție în sens mai larg; legile ca atare au reprezentat un element important în evaluarea pozitivă efectuată de către Comisie în luna ianuarie. Unele dintre modificările propuse vizau aspecte precum rolul Inspecției Judiciare și răspunderea personală a magistraților, precum și numirea procurorilor de rang înalt: aspecte care afectează independența sistemului judiciar și ale căror modificări au ridicat întrebări cu privire la necesitatea de a reexamina raportul de evaluare din ianuarie 2017 cu privire la progresele înregistrate în legătură cu independența sistemului judiciar”, se arată în document.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader: România își poate îndeplini obiectivul ridicării MCV în actualul mandat al Comisiei Europene

Întrebat dacă în 2018 sunt șanse să fie ridicată monitorizarea Comisiei Europene, procurorul general a subliniat că toți își doresc ca la termenul nou fixat să fie îndeplinite toate condiționalitățile.

„Ar fi păcat de munca ce s-a desfășurat 10 ani și în 10 ani am făcut progrese pas cu pas, care au fost apreciate. Ar fi păcat să renunțăm la această muncă de atâția ani, când de fapt malul este foarte aproape”, a declarat el. „Eu zic că există condiții, privesc la maniera pozitivă lucrurile, există condiții bune pentru cei care sunt bine intenționați și doresc să coopereze, în condițiile respectării independenței magistraturii, ca aceste obiective să fie realizate”, a indicat Lazăr în acest context.

„MCV-ul a fost un fel de cască de protecție pentru magistratura română în perioada aceasta, când am avut un șantier mare al modernizării țării și să nu avem surprize (…) Această cască se va ridica numai dacă vor fi încheiate toate condițiile de verificare„, a răspuns procurorul general unei alte întrebări.

El a mai arătat că „nu este foarte complicat” ca instituțiile statului să lucreze împreună. „Se face precizarea că această cooperare trebuie să aibă în vedere conservarea independenței magistraturii. Nu poate exista cooperare acolo unde se impun niște lucruri din exterior, iar cuvântul magistraturii nu este ascultat”, a ținut să sublinieze Augustin Lazăr.

„Magistratura română a ajuns la maturitate și ea este capabilă să țină făclia de cultură juridică ridicată fără să o mai supună cineva la vreo restricție de autoritate”, a punctat procurorul general ca răspuns pentru un alt jurnalist.

Președintele Klaus Iohannis: Raportul MCV reprezintă un serios semnal de alarmă de care coaliția de guvernare trebuie să țină cont