Procurorul general, Augustin Lazăr, la bilanțul pe 2018: A fost anul în care s-au exercitat presiuni mari asupra instituțiilor judiciare, în special asupra parchetelor

Critici, acuzații grave și îngrijorări la bilanțul Parchetului General. Anul trecut a crescut numărul infracțiunilor de violență în familie, de corupție şi de încălcări grave ale Codului Rutier. Procurorul General a reclamat și atacurile politice menite să submineze încrederea în Justiție. Preşedintele Klaus Iohannis, prezent la bilanț, a criticat Ordonanța 7 și a luat apărarea procurorilor.

Mesajul lui Klaus Iohannis pentru magistraţi: ”Aveți de partea dumneavoastră un aliat foarte puternic: societatea românească”

Puncte principale din discursul procurorului general al României, Augustin Lazăr:

• în 2018, atenția societății în ansamblu a fost concentrată asupra autorității judecătorești
• publicul a fost ținut captiv într-o avalanșă de teme, subiecte de presă, dezvăluiri, inițiative parlamentare și ministeriale, decizii judiciare și extrajudiciare și abordări publice, care, în final, nu au făcut decât să arunce o anatemă asupra instituțiilor sistemului judiciar
• sub pretextul devoalării abuzurilor din modul de înfăptuire a actului de justiție și mai ales ale procurorilor, a fost promovată o campanie abilă, având ca scop lezarea prestigiului, a încrederii în misiunea socială și probitatea acestora
• au fost extrapolate comportamente discutabile, din cazuri absolut izolate, la activitatea procurorilor în general, cu consecința inducerii artificiale a unei animozități față de un întreg corp profesional care își desfășoară activitatea, sarcinile, cu onestitate și în anominat
• de aici până la atingerile aduse independenței nu a fost decât un pas
• a fost anul în care s-au exercitat presiuni mari asupra instituțiilor judiciare, în special asupra parchetelor
• în acest context, procurorul general al PICCJ a fost pus în situația de a adopta în numeroase rânduri poziții publice și instituționale în sensul apărării independenței procurorilor
• a fost anul în care au continuat în avalanșă demersurile de modificare și remodificare a legilor justiției, a Codului penal, a Codului de procedură penală și a altor acte normative, cu impact asupra sistemului judiciar
• a fost anul în care factorul politic a insistat și a reușit revocarea procurorului șef al DNA
• contrar avizului negativ al CSM, a inițiat revocarea procurorului general al PICCJ
• CCR a emis o hotărâre prin care a așezat într-o nouă paradigmă relația procurorilor cu ministrul Justiției, stabilind o procedură sui-generis de revocare a procurorilor de rang înalt și făcând din propunerea de revocare a ministrului Justiției un adevărat act administrativ imperativ pentru președintele României
• prin semnale transmise public în mod direct ori prin alte mijloace adecvate, Ministerul Public și-a exprimat preocuparea față de unele modificări ori inițiative legislative față de modalitatea de promovare și adoptare a acestora, în sensul evidențierii lipsei de transparență, a opacității la dialog și la respectarea opiniei motivate a unui întreg corp profesional al magistraților din România
• prin ignorarea propunerilor și observațiilor venite din partea reprezentanților Ministerului Public, au fost adoptate amendamente legislative importante vizând cariera procurorilor, care au necesitat eforturi de interpretare și aplicare pentru gestionarea carierei profesionale
• procurorului general al PÎICJ i s-au limitat atribuțiile, i s-au limitat competențele în materia resurselor umane și i-a fost anulată calitatea de titular al acțiunii disciplinare  în raport cu abaterile disciplinare comise de procurori
• în contrapondere, e răspunzător pentru starea disciplinară din sistem
• justețea luărilor de poziție ale Ministerului Public a fost confirmată de organismele europene chemate să evalueze reformele
• Comisia de la Veneția a subliniat că modificările aduse legilor justiției subminează independența procurorilor și încrederea publică în justiție
• s-a relevat, deopotrivă, necesitatea reevaluării procesului de numire și revocare a procurorilor-șefi, astfel încât să se asigure un sistem neutru și obiectiv, prin menținerea atribuțiilor președintelui României și ale CSM, în vederea echilibrării ponderii rolului ministrului Justiției
• în opinia nr. 930 cu privire la Codurile penale, adoptată în octombrie 2018, Comisia de la Veneția a arătat că, luate separat, dar și prin efectul lor cumulat, amendamentele vor afecta în mod serios eficacitatea sistemului judiciar de a lupta cu formele de criminalitate gravă, cum ar fi corupția, infracțiunile de violență și criminalitatea organizată
• mai mult, unele dintre amendamente sunt contrare obligațiilor internaționale ale României ori merg mai departe decât cerințele rezultate din deciziile Curții Constituționale
• semnalele Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale procurorilor-șefi privind efectele negative au fost ignorate în contextul în care dialogul era imperios necesar
• în raportul elaborat de experții GRECO, adoptat la a 79-a reuniune plenară de la Strasbourg, publicat la 11 aprilie 2018, se relevă nevoia întăririi rolului Consiliului Superior al Magistraturii în procedura numirii procurorilor-șefi, a garantării prin lege a independenței procurorilor și a faptului că amendamentele care privesc răspunderea materială a magistraților trebuie să inducă reguli clare și predictibile și să nu constituie o amenințare la independența acestora
• coerența și obiectivitatea acestor constatări a fost reținută în ultimul raport elaborat de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare
• regresele înregistrate au generat îngrijorări fără precedent ale partenerilor europeni și au pus în discuție în mod serios caracterul ireversibil al progreselor
• toate evoluțiile au determinat concluzia că recomandările adresate României în anul 2017 cu scopul ridicării mecanismului nu mai sunt suficiente, fiind adăugate alte recomandări
• între acestea se regăsesc: suspendarea punerii în aplicare a legilor justiției; suspendarea imediată a procedurilor în curs de numire și revocare a procurorilor de rang înalt; respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii; redeschiderea procesului de revizuire a codurilor penale în acord cu recomandările formulate în cadrul mecanismului și cu avizul Comisiei de la Veneția
• Ministerul Public a urmărit să coopereze loial și în cadru legal cu celelalte puteri ale statului
• deși comunicarea cu ministrul Justiției a avut de suferit, relația instituțională dintre cele două entități a continuat să funcționeze
• Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și-a exprimat de fiecare dată disponibilitatea la dialog în vederea găsirii acelor soluții legislative care să corespundă standardelor europene, să fie conforme angajamentelor internaționale ale României și să-i protejeze pe membrii societății de infracționalitate
• recunoscând competențele Parlamentului și ale Guvernului în materie de legiferare, expertiza profesională de netăgăduit a procurorilor poate constitui o sursă solidă de fundamentare a unor soluții normative viabile și larg acceptate
• în tot acest climat, procurorii au continuat să își îndeplinească atribuțiile prevăzute de lege
• coordonatele de bază ale activității acestora au fost și în anul 2018 volumul mare al cauzelor de soluționat, complexitatea deseori ridicată imprimată de obiectul și natura acestora, numărul mare de persoane implicate, diversitatea ariilor sociale și juridice din aceste spețe, abordarea multidisciplinară
• anul trecut, procurorii au avut de soluționat 1.753.540 cauze, din care au fost soluționate 543.971 (cu peste 10.000 mai mult decât în 2017). Au fost emise 46.441 soluții de trimitere în judecată (cu 510 mai multe decât în 2017) privind 58.979 inculpați (din care 242 persoane juridice)
• un sector de activitate care a fost prioritar îl constituie violența în familie – au fost trimiși în judecată 1.360 inculpați pentru infracțiuni care se subsumează acestei noțiuni, reprezentând 2,3% din totalul celor trimiși în judecată; s-au înregistrat 205 copii victime ale părinților, din care 151 minori; din aceștia, se remarcă 29 victime ale infracțiunii de omor (inclusiv tentativa), din care 12 minori și 32 victime ale infracțiunii de viol, din care 30 minori
• se constată creșteri ale numărului de inculpați trimiși în judecată la infracțiunile de dare de mită [de la 158 în 2017 la 212 în 2018 (34,2%)], trafic de influență [de la 80 în 2017 la 87 în 2018 (8,7%)] și cumpărare de influență [de la 96 în 2017 la 121 în 2018 (26%)]
• similar anului 2017, se evidențiază mărirea numărului de inculpați trimiși în judecată pentru infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice [respectiv 8,2%, de la 20.380 în 2017 la 22.047 în 2018 (din care conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe de la 10.436 în 2017 la 11.601 în 2018, adică o creștere cu 11,2%)]
• direcțiile strategice de acțiune ale Ministerului Public în anul 2018 au fost după cum urmează: a) investigarea infracțiunilor de corupție, folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane, infracțiunilor de spălarea banilor, contra patrimoniului cultural și natural, a mediului și fondului forestier; b) recuperarea prejudiciilor și produsului infracțiunii
• valoarea totală a măsurilor asigurătorii instituite în anul 2018 a fost de 2.202.994.411 lei
• priorități pentru anul 2019: consolidarea progreselor obținute în domeniul combaterii corupției, spălării banilor, evaziunii fiscale, infracțiunilor împotriva mediului și a patrimoniului cultural, infracțiunilor silvice; combaterea infracțiunilor de violență; protecția victimelor infracțiunilor, în special a victimelor violenței domestice, minorilor, ale discriminării de orice tip, ale traficului de persoane, victimelor aflate în situații vulnerabile, infracțiunilor motivate de ură; intensificarea demersurilor pentru recuperarea prejudiciilor comise prin infracțiuni și a produsului infracțiunii; dezvoltarea componentei de cooperare judiciară internațională.

Prezentarea raportului are loc în contextul în care protestele din justiţie se extind. Începând de ieri, procurorii DIICOT își suspendă activitatea câteva ore pe zi, iar Parchetul General este în grevă japoneză.

Augustin Lazăr i-a solicitat Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la Ordonanța 7, care a modificat legile justiției. În motivarea solicitării, procurorul general subliniază că nu a existat o situaţie extraordinară care să justifice adoptarea ordonanţei de urgenţă.

Ministrul Tudorel Toader a anunţat deja că va abroga un articol, dar mulţi magistraţi consideră că declarația sa este doar praf în ochi.

Judecătorii Instanței supreme au cerut şi ei abrogarea aproape în întregime a ordonanţei, iar procurorii DNA protestează prin afișarea pe site a unui mesaj în care reclamă blocajul instituției din cauza Ordonanței 7.