Șeful DNA, Crin Bologa, la TVR INFO: Pentru că noi nu mai arătăm publicului și prin presă ceea ce facem, impresia este că noi nu avem activitate. Discreția îi ajută pe procurorii de caz

„Simt această schimbare de percepție și Direcția am simțit-o într-o perioadă grea în momentul care am fost numit în funcție. Eu am fost numit în februarie 2020, am venit după perioada 2017 – 2019, în care Direcția Națională Anticorupție a fost atacată atât mediatic, cât și legislativ, iar personalul, procurorii Direcției au suferit mult în acea perioadă. După ce am fost numit în această funcție, după ce am reușit să închegăm o echipă de conducere, dar și să ne cunoaștem mai bine între noi, DNA a început să urce ușor-ușor. De la an la an, 2020-2021 și cred că și în 2022 am avut rezultate din ce în ce mai bune. Aceste rezultate au fost evidențiate și în rapoartele de țară, de Mecanismul de Cooperare și Verificare„, a declarat șeful DNA.

„Una apare în public, una este percepția, pentru că noi nu mai arătăm publicului și prin presă ceea ce facem, nu mai arătăm persoanele pe care le cercetăm în prim plan, și atunci impresia este că noi nu avem activitate”, a subliniat Crin Bologa.

Întrebat de ce nu mai face DNA acest lucru public, Bologa a explicat că regulile s-au schimbat.

„Avem condamnări și la CEDO, pentru că în momentul în care noi avem inculpați în custodie și avem arestați, suntem responsabili de imaginea lor și pentru că nu vrem să le încălcăm prezumția de nevinovăție. Dar statistica este cu totul alta. Noi am trimis în continuare în judecată dosare importante, cu oameni importanți”, a indicat procurorul-șef al DNA.

„Anul trecut am trimis peste 700 de persoane în judecată – 230 de oameni cu funcții importante, dintre care 18 demnitari – un fost premier, doi miniștri, secretari de stat, europarlamentari, parlamentari români, deci statistica arată cu totul alta”, a declarat el.

„Ar fi mult mai simplu pentru noi să arătăm că muncim în momentul în care am face totul public. Or, nu mai putem face acest lucru, s-a schimbat și politica de comunicare și Consiliul Superior al Magistraturii a venit cu o hotărâre care ne limitează foarte mult (…) această comunicare publică și o face mai mult prin comunicate de presă”, a admis totodată Crin Bologa.

Întrebat dacă în economia dosarelor această discreție față de perioadele anterioare ajută DNA, procurorul șef a răspuns: „Îi ajută pe procurorii de caz. Au mai multă liniște, pot să administreze probele, iar la sfârșitul urmăririi penale pot da liber soluția pe care o impun probele administrate în dosare, fără să fie o așteptare mare din partea publicului„.

„Dacă am face public tot, tot, tot ceea ce facem noi în cursul urmăririi penale, atunci ar fi un pericol și pentru administrarea probelor”, a explicat Bologa.

Din punctul său de vedere, DNA trebuie să aibă un echilibru între obligația de informare și respectarea prezumției de nevinovăție.

„Avem aceste două obligații și o a treia obligație este să nu periclităm urmărirea penală. Acestea sunt limitele în care noi comunicăm în această perioadă„, a conchis Crin Bologa.

În cei 20 de ani de activitate, DNA a anchetat 60 de membri ai diferitelor guverne, printre care 2 foști premieri.

Unul dintre ei a fost chiar Adrian Năstase, cel care a luat decizia înființării Parchetului Național Anticorupție, în 2002.

Procurorii anticorupție au trimis în judecată 15.000 de inculpați, în dosare cu prejudicii de peste 5,4 miliarde de euro.