Principalele modificări din noile legi ale Educației. Colegiile naționale vor putea susține propria admitere. BAC-ul va avea o structură radical schimbată

Din anul 2030, învăţământul din România devine obligatoriu de la grupa mică. Acum, toţi copiii trebuie să parcurgă obligatoriu grupa mijlocie şi apoi clasele pană la terminarea liceului.

Se va renunţe la note şi vor fi doar calificative admis/respins la Muzică, Desen, Educaţie Fizică şi Sport. Schimbarea ar urma să fie pusă în practică din septembrie 2023.

Noua lege aduce modificări extrem de importante pentru examenele naţionale.

Din 2024, media din clasele V-VIII nu va mai conta la admiterea la liceu. Tot atunci, elevii vor putea susţine fie clasicul examen de evaluare naţională, fie admiterea în colegii. Acestora din urmă li se va da posibilitatea să organizeze examen de admitere pe 90% din locurile de care dispun. Schimbări şi în cazul examenului de Bacalaureat, structura lui a fost radical modificată. Din 2027 examenul va fi format dintr-o probă scrisă cu cerinţe de la toate materiile din trunchiul comun. Va exista, de asemenea, o probă de competenţe digitale şi vor mai fi încă două probe de competenţe lingvistice, în două limbi de circulaţie internaţională.

SORIN CÎMPEANU, ministrul Educaţiei: Mă adresez acelor elevi care vor începe în septembrie, anul acesta, clasa a șaptea. Ei vor avea o șansă în plus: aceea a susținerii unui examen de admitere într-un liceu. Aceste licee care au demonstrat și vor demonstra calitatea educației vor avea dreptul să-și organizeze propriile examene de admitere în liceu.

Admiterea la liceu va avea loc înainte de examenul de Evaluare Naţională, anunţă ministrul Educaţiei. Reprezentanţii Consiliului Naţional al Elevilor susţin eliminarea ponderii de 20% medie din clasele V-VIII, în calculul mediei de admitere la liceu. Dar avertizează că admiterea în colegiile naţionale are riscuri.

ROBERT AVRAM, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor: Foarte important este să ne asigurăm că avem un minimum control al subiectelor, în sensul în care nu ne putrem permite să avem colegii care elaborează subiecte neconforme, care nu ar evalua neapărat competenţele de care avem nevoie, şi iarăşi care ar putea fi puse sub semnul întrebării, din punct de vedere al securităţii. Ori aici este nevoie să avem o analiză foarte clară, să ne asigurăm că profesorii care elaborează aceste subiecte sunt formaţi încât să poată elabora subiecte de admitere.

În ceea ce priveşte examenul de Bacalaureat, noile prevederi se vor aplica generaţiei care va începe clasa a IX-a în 2023.

SORIN CÎMPEANU, ministrul Educaţiei: O singură probă scrisă care să verifice competenţele de bază, indiferent de filieră, profil, specializare. Două probe de evaluare a competenţelor lingvistice la două limbi de circulaţie internaţională. Vor fi verificate competenţele de bază, echivalente nivelului B1.

În ceea ce priveşte noua lege a învăţământului universitar, printre prevederi apare durata doctoratului, care a fost crescută de la trei la patru ani, universităţile vor fi responsabile în cazul titlurilor de doctor, iar mandatul unui rector va fi de 5 ani.

Noile legi ale educaţiei naţionale urmează să fie puse în dezbatere publică pentru următoarele 35 de zile.

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Reforma Educației, inspirată de proiectul prezidenţial România Educată, este lansată după mai mulţi ani de amânări. Proiectele prezentate astăzi de Ministrul Educaţiei vor aduce modificări atât în privința curriculei, cât și a modului de evaluare, dar și al atribuțiilor profesorilor.

Sunt două noi legi ale Educației: o lege pentru învățământul preuniversitar și o lege pentru învățământul universitar.

Modificări în legea Educației pentru învățământul preuniversitar.

•Învățământul devine obligatoriu încă de la grupa mică începând cu anul 2030.

• Colegiile naționale vor putea susține propria admitere

• Structura examenului de bacalaureat va fi radical modificată.

• Din momentul în care legea va intra în vigoare adică din septembrie 2023, elevii nu vor mai primi note la Educație Fizică și Arte, dar și la alte materii – pentru că se poate face acest lucru prin ordin de Ministru să se stabilească și alte materii. Se vor acorda calificative admis-respins.

– Profesorii se vor putea titulariza pe mai puțin de 18 ore

– Salariile profesorilor debutanți ar urma să crească cu 43%

La Examenele Naționale, din momentul în care această lege va intra în vigoare se renunță la cei 20% din media din clasele V-VIII,  admiterea la liceu se va face sută la sută pe media de la Evaluarea Națională.

Colegiile naționale vor putea organiza propria admitere pe 90% din locuri care se vor putea ocupa printr-un examen propriu de admitere și 10% din locuri vor putea fi ocupate prin acea repartizare computerizată, în urma Evaluării Naționale, practic dacă un copil dorește să fie elev într-un anumit liceu, poate da admitere și dacă este admis,  nu mai trebuie să susțină Evaluarea Națională.

În ceea ce privește examenul de Bacalaureat, acesta va avea o structură radical schimbată, pentru că vorbim de o probă scrisă care va cuprinde noțiuni de la disciplinele din trunchiul comun și avem evaluarea competențelor la română, matematică, științe, istorie și geografia României dar și Științe socio-umane. Nu s-au făcut încă precizări din partea Ministerului cum va fi organizată această probă, dacă va fi o probă cu întrebări grilă sau o probă la care copiii să dea răspunsuri ceva mai elaborate.

De asemenea, tot în structura examenului de bacalaureat sunt și două probe de evaluare a competențelor lingvistice, la două limbi de circulație internațională și o probă de evaluare a competențelor digitale.

Sorin Cîmpeanu: De mâine proiectele noilor legi ale Educației vor fi lansate în consultare publică pentru o perioadă de 35 de zile