Primele rezultate ale alegerilor din Germania. Angela Merkel obține al patrulea mandat de cancelar, extrema dreaptă intră în Parlament

24 septembrie 2017, 10:11

Creştin-democraţii au câştigat alegerile pentru Bundestag şi, dacă cifrele din exit-poll-uri vor fi confirmate, vor forma o coaliţie de guvernământ. Angela Merkel are şanse să obţină un al patrulea mandat de cancelar. Liderul social-democrat, Martin Schulz, a recunoscut înfrângerea partidului său.

Potrivit sondajelor la ieșirea din secțiile de vot, intră în Bundestag cinci formațiuni. Pe primul loc s-a clasat Uniunea Creștin-Democrată cu 33,5 %, urmată de Partidul Social-Democrat cu 21%. Locul al treilea este ocupat de Alternativa pentru Germania cu 13%.  Mai acced în camera inferioara a Parlamentului de la Berlin Verzii și Liberal-Democrații. Angela Merkel obține un al patrulea mandat de cancelar și îl egalează pe Kondrad Adenauer.

UPDATE 21.25 A fost „o zi amară” pentru social-democrați, a declarat Martin Schulz, liderul Partidului Social-Democrat german (SPD),  în prima sa declarație după ce sondajele efectuate la ieșirea de la urne au arătat cel mai slab scor al SPD în perioada postbelică, de 20-21%. „Dar și mai deprimant pentru noi toți este consolidarea AfD, pentru prima dată un partid de extremă-dreapta intră în parlament într-o poziție atât de puternică. Acesta este un punct de cotitură”, a adăugat Schulz, înconjurat de figurile triste ale celor din conducerea SPD.  Liderul SPD a confirmat că partidul său va intra în opoziție, dar a promis că va continua înnoirea formațiunii, iar membrii ei care vor obține mandate în Bundestag se vor lupta acolo pentru ‘valorile și principiile toleranței și respectului’.

UPDATE 19.35 Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Germania, în direct la TVR1, despre alegerile din Germania: Avem un partid la dreapta dreptei. Sunt rezultate previzibile, constatăm o scădere notabilă a scorului partidelor clasice, populare. Partidul Social Democrat înregistreză cel mai prost scor din ultimele decenii. Ceea ce s-a spus și s-a speculat s-a tranformat în realitate – al treilea partid este Alternativa pentru Germania, partid creat ]n 2013 cu un mesaj puternic anti-european. Acum, are un mesaj xenofob, pornind de la realitatea valului de refugiați.

UPDATE 19.20 Profesorul Dragoș Mateescu, de la Universitatea Economică din Izmir a vorbit despre relația Germania – Turcia în Ediția Specială de la TVR1.

UPDATE 19.02 Extrema dreaptă, prin partidul AfD, a obținut 13 procente, potirivt exit-poll-urilor. În Bundestag vor fi 6 partide. CDU este în fruntea clasamentului, cu 33,5 de procente, însă partidul lui Merkel este în scădere față de alegerile trecute, a transmis corespondentul nostru Mihnea Ionescu de la Berlin.

UPDATE ORA  19.00  S-au închis urnele în Germania. Rezultatele primului exit poll publicat arată că CDU-CSU, coaliția Angelei Merkel, obține 33,5% din voturi, SPD- 21%, iar AfD -14%.

(w500) Primele re

UPDATE Cancelarul Angela Merkel a votat la Berlin.

UPDATE Votul decurge normal, transmite Mihnea Ionescu, pentru Telejurnal. A votat Martin Schulz, Angela Merkel va vota la Berlin la ora 14.30.

Birourile de vot s-au deschis la ora locală 08:00 (06:00 GMT), astfel cei circa 61,5 milioane de alegători cu drept de vot, repartizați în 299 de circumscripții electorale, au posibilitatea să-și exprime opțiunea până la ora locală 18:00 (16:00 GMT), conform unui model care combină scrutinul majoritar cu cel proporțional.

După încheierea votului, sondajele ar trebui să ofere indicii clare despre raportul de forţe în viitorul Bundestag, o estimare care se va preciza pe parcursul serii. 

În cazul în care nu se va produce o surpriză uriaşă, ceea ce ar da peste cap toate sondajele de opinie, tabăra conservatoare – Uniunea Creştin-Democrată (CDU)- Uniunea Creştin Socială (CSU) – a Angelei Merkel îl va devansa (34-36%) pe fostul preşedinte al Parlamentului European, Martin Schulz, liderul social-democraţilor din SPD (21-22%). 

Acesta din urmă riscă astfel un scor istoric scăzut şi a patra înfrângere de rang după efortul de a prezenta ca succesor al schimbării partidul său care a guvernat în coaliţia Merkel din 2013. Apelul său la mai multă justiţie socială nu a prins într-o ţară cu o creştere rapidă şi cu un nivel scăzut al şomajului. 

Cancelarul a dus o campanie pentru continuitatea unei Germanii prospere, un mesaj destinat să-i liniştească pe alegătorii destabilizaţi de crizele lumii şi de succesele lui Donald Trump şi Brexit. 

Dar CDU-CSU nu se îndreaptă spre o victorie fără apel şi se apropie, potrivit sondajelor, de cele mai mici scoruri ale sale din 1998 (35,1%) şi 2009 (33,8%). 

Extremele ar putea să reprezinte în cele din urmă un sfert din electorat, împărţite între Die Linke, la stânga, şi Alternativa pentru Germania (AfD), la dreapta. 

Naţionaliştii din AfD se pregătesc în special la un „miracol albastru”, culoarea partidului, vizând o intrare în forţă în Camera Deputaţilor cu un scor fără precedent pentru o asemenea formaţiune din 1945. 

Creditat cu 11-13% de institutele de sondare, această formaţiune se situează pe locul trei, în faţa stângii radicale, a liberalilor FDP şi a Verzilor. În 2013, AfD nu a reuşit să atingă pragul de 5%. 

AfD, o mişcare antiislam, antielită, antieuro şi antiimigraţie, nu a încetat să-şi radicalizeze discursul în timpul campaniei, proclamând, de exemplu, că ‘Germania a devenit refugiu pentru criminalii şi teroriştii din întreaga lume’ sau dreptul naţiunii de a fi mândră de soldaţii germani în ultimele două războaie mondiale. 

În acelaşi timp, Angela Merkel a fost acuzată de ‘trădare’ pentru că a deschis uşile ţării în 2015 pentru sute de mii de solicitanţi de azil, predominant musulmani. Cancelarul de 63 de ani a fost fluierat regulat şi contestat de către elemente perturbatoare în timpul mitingurilor sale electorale. 

Un avans al dreptei, deosebit de populară în fosta Germanie de Est, ar constitui un cutremur pentru o ţară a cărei identitate postbelică se bazează în mare măsura pe sentimentul vinovăţiei din cauza nazismului şi respingerea extremismului. 

„Intrarea AfD în Bundestag marchează un punct de cotitură istoric major pentru extrema dreaptă”, declară Joerg Forbrig de la German Marshall Fund. 

Potrivit lui, sosirea unui număr de deputaţi din partidul „xenofob, revizionist şi antieuropean” este „cel mai mare test de rezistenţă cu care democraţia germană s-a confruntat vreodată”. 

În plus faţă de această provocare, Angela Merkel se poate confrunta cu negocieri complicate pentru a forma o majoritate guvernamentală. 

Cea mai simplă opţiune ar fi restabilirea marii coaliţii cu social-democraţii. Dar SPD, în plină criză existenţială, ar putea să prefere să-şi reîncarce bateriile pe băncile opoziţiei. 

Conform sondajelor, ar rămâne o altă singură posibilitate: o alianţă CDU-CSU cu FDP şi Verzii. Dar divergenţele între ecologişti şi liberali cu privire la maşinile diesel sau imigraţie se anunţă să fie foarte complicat de gestionat. 

Culorile viitoarei coaliţii vor avea de asemenea o importanţă capitală pentru o serie de subiecte fierbinţi de pe scena internaţională, cum ar fi reforma zonei euro, negocierile privind Brexit, viitorul relaţiei transatlantice sub preşedinţia lui Donald Trump şi problema sancţiunilor impuse Rusiei.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite