Primării fără bani de salarii. 900 de localități, inclusiv unele orașe, au sub 2000 de locuitori

Cei care administrează țara au uitat de reorganizarea administrativ teritorială și doar din când în când mai fac câte o declarație în acest sens. Țara pe care ne-o promit reorganizată de mulți ani, ba chiar s-a încercat la un momentan dat cu o lege care a picat la CCR, chiar dacă era vorba despre o descentralizare, nu neapărat o reașezare administrativ teritorială.

Ministrul Dezvoltării, Adrian Veştea, a declarat zilele trecute că este un adept al reorganizării doar că momentan nu se poate şi speră ca viitorul Parlament să creeze cadrul legal necesar acestui demers.

În primarii, Consilii Județene și instituțiile subordonate acestora avem în acest moment 315 mii de angajați. Nu ar fi o problema daca acești oameni ar fi plătiți de banii localităților sau județelor, însă unii așteaptă bani de la București pentru că nu au cum să se descurce. Asta pentru că unele locuri din țară sunt pe cale să dispară din cauza migrării populației. 900 de localități, inclusiv unele orașe, au sub 2000 de locuitori. Iar 15% din localități stau și mai prost, adică au sub 1.500 de locuitori, minumul necesar prevăzut pentru comune în legislația incidentă în vigoare. Un număr de 651 de comune, adică 23% din primăriile rurale nu au avut în 2022 venituri proprii nici măcar pentru a plăti salariile.

Și atunci când nu ai bani ce poți să faci? Variantele sunt puține și cea mai simplă este să ceri de la București. Așa se face că 412 comune, adică 15% din primăriile rurale din România, au primit de la bugetul central mai mulți bani decât au încasat din taxe și impozite.

Cele mai mari probleme sunt în Vaslui, unde sunt 26 de astfel de localități, județ urmat de Caraș Severin care are 24 de locuri în care balanță înclină mai mult către bugetul de stat, iar în Mehedinți sunt 22 de localități cu probleme financiare.

Toate județele au astfel de probleme, unele cu localități mai multe, așa cum am văzut în topul de mai devreme, altele cu mai puține. Ilfovul este singura excepție în țară. Județul din jurul Bucureștiului are 32 de comune, iar veniturile lor sunt duble față de cât încasează județul Vaslui în integralitate sau reprezinte aproape jumătate din veniturile județului Cluj.

Cea mai bogată comună din Ilfov și din România este Chiajna, care anul trecut a obținut, doar din veniturile proprii, aproape 93 de milioane de lei.

Problema e când ne ocupăm de reorganizarea administrativ teritorială?! E clar că avem nevoie de modificarea constituției și procesul este ceva mai greoi, însă ne este clar tuturor că gaura de la buget e tot mai mare și va veni un moment când nu vom mai putea să ducem în spate aceste localități aflate aproape în faliment. A doua problema este că politicienii noștri nu își doresc să facă o schimbare. Primarii aduc voturi, așa că o dată la 4-5 ani sunt buni să-i mobilizeze pe cetățenii din localitățile care trăiesc pe datorie.