Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES

Prima confruntare franco-germană în bătălia pentru salvarea zonei euro

Francois Hollande a reuşit să obţină acordul Italiei şi Marii Britanii şi va declanşa atacul pentru convingerea Angelei Merkel de necesitatea introducerii eurobondurilor. Mişcarea ar putea schimba radical filosofia de combatere a recesiunii în zona euro, în condiţiile în care austeritatea ar fi inutilă pe o piaţă cu costuri de împrumut reduse. Propunerea Franţei poate determina inclusiv schimbarea prevederilor Tratatului de la Lisabona.

21 Mai 2012, 17:53 (actualizat 21 Mai 2012, 18:01) | TVRinfo |
Francois Hollande vrea sa o convinga cu orice pret pe Angela Merkel de necesitatea introducerii eurobondurilor / FOTO: elysee.fr

“Suntem pregătiţi să punem totul la bătaie”, a avertizat preşedintele francez Francois Hollande la finalul primei întâlniri oficiale cu cancelarul german Angela Merkel, petrecută imediat după instalarea sa la Palatul Elysee.

Tema nu e nouă: de-a lungul campaniei electorale care l-a propulsat la conducerea administraţiei de la Paris, Hollande a reluat în diferite ocazii disponibilitatea sa de a renegocia termenii tratatului fiscal european şi de a presa Germania să accepte emisia de eurobonduri.

Politici investiţionale în locul actualei filosofii a austerităţii, asta vrea să pună la bătaie Franţa sub conducerea primului său preşedinte socialist de la Francois Mitterand încoace. Iar pentru asta, Francois Hollande are nevoie să determine Berlinul să-şi sacrifice o parte din bunăstare şi să preia din povara fiscală a celorlalţi euro-parteneri, pentru a le permite acestora să se împrumute ieftin şi să-şi finanţeze eventualele iniţiative de investiţii bugetare.

Dacă Parisul lui Hollande reuşeşte să convingă Berlinul lui Merkel, un nou termen îşi va face loc pe lista soluţiilor europene anticriză: eurobondurile.

Ediţia online a săptămânalului german Der Spiegel scrie că preşedintele francez va organiza miercuri, la summit-ul informal de la Bruxelles al liderilor comunitari, primul atac în încercarea de a anula opoziţia germană.

Filosofii diferite despre tratarea crizei euro

Aşa cum Hollande a fost de-a lungul campaniei sale egal în declaraţiile referitoare la introducerea eurobondurilor, Merkel a susţinut mereu că nu va accepta emiterea de obligaţiuni garantate în comun de toate statele euro.

Argumentele cancelarului german? O asemenea mişcare ar slăbi disciplina bugetară a statelor membre şi ar determina o creştere a costului împrumuturilor pentru ţările creditoare, fiindcă ele ar asuma făţiş riscuri ale unor state precum Grecia, Portugalia sau Irlanda.

Angela Merkel şi adepţii austerităţii susţin că, oferindu-li-se posibilitatea de a-şi finanţa ieftin datoriile, statele cu probleme vor lăsa iar în sarcina actorilor politici decizia de a trata cu circumspecţie bugetele naţionale.

Iar practica politică oferă suficiente exemple despre cum aleg politicienii să cheltuiască banii publici, atunci când pot acoperi găurile bugetare prin credite cu dobânzi scăzute.

Germania se mai teme de ceva: ca va trebui să-şi sacrifice propria bunăstare pentru a deconta greşelile celorlalţi. Girând cu propria bonitate, alături de toţi ceilalţi actori euro, Berlinul va avea parte de dobânzi mai severe. Estimările specialiştilor indică o creştere de aproape 1% a costurilor creditării pentru Germania, în cazul în care sunt introduse eurobondurile.

  • Berlinul se împrumută în prezent la costuri mai scăzute faţă de restul Europei, pentru că datoria germană este percepută de pieţe ca fiind sigură.

Mai mult, institutul IFO din Munchen estima la finele anului trecut cheltuielile suplimentare anuale ale Germaniei la valori oscilând între un minim de 33 şi un maxim de 47 de miliarde de euro.

Asta înseamnă o povară bugetară pentru fiecare german în parte şi, pe de altă parte, o subminare a politicilor de austeritate intens promovate de la Berlin în ultimul an.

Următorul pas: credite, direct de la BCE

Astăzi, însă, partenerul major de discuţii al Germaniei nu mai este Nicolas Sarkozy, ci Francois Hollande, iar Franţa acestuia vrea cu orice preţ să pună totul la bătaie. Inclusiv introducerea eurobondurilor.

Sâmbătă, după întâlnirea prilejuită de summit-ul G8 de la Camp David, Hollande a anunţat public că va solicita la Bruxelles introducerea eurobondurilor şi că nu va singurul care va avansa propunerea.

Sursele Der Spiegel arată că atât premierul italian Mario Monti, cât şi cel britanic, David Cameron, vor sprijini iniţiativa franceză, în ceea ce ar putea fi prima situaţie din ultimii ani în care Germania se va trezi izolată pe scena europeană.

“Hollande, perceput ca un susţinător al statelor din sudul Europei, ale căror economii se zbat sub politica tăierilor bugetare radicale, pune presiune pe Merkel negociind o alianţă de state favorabile introducerii eurobondurilor”, scrie Der Spiegel.

Iar planurile lui Holland sunt şi mai îndrăzneţe, în condiţiile în care una dintre soluţiile anti-criză ale preşedintelui francez este ca Băncii Centrale Europene să i se permite să împrumute direct guvernele din zona euro.

Ideea este, de asemenea, respinsă de Germania.

  • Totuşi, mai notează Spiegel, Berlinul îşi doreşte o victorie socialistă la alegerile legislative din iunie, din Franţa, pentru că un scenariu de coabitare la Paris, cu un parlament dominat de o majoritate de dreapta, ar îngreuna şi mai mult deja fragila cooperare franco-germană.

Ce sunt şi ce pot aduce eurobondurile

Eurobondurile sunt obligaţiuni emise în numele zonei euro şi garantate în comun de toate statele în care circulă moneda comunitară.

Eurobondurile ar fi o mişcare radicală pe piaţa financiară comună, întrucât ar forţa statele euro să accelereze integrarea economică, politică şi instituţională. În plus, ar determina o reglementare comună a sectoarelor bancare naţionale, implicând cedări de suveranitate.

Prin adoptarea eurobondurilor, statele din zona euro care au evitat să se îndatoreze peste măsură, precum Germania, şi care au menţinut o disciplină fiscală, vor fi obligate să se împrumute la costuri mai mari. Pe de altă parte, Berlinul nu va mai trebui să contribuie financiar la pachetele de salvare a unor ţări precum Grecia, Portugalia sau Irlanda.

Folosirea eurobondurilor ar putea determina, în ultimă instanţă, chiar modificarea Tratatului de la Lisabona, care prevede explicit la articolul 125 că statele semnatare, şi Uniunea Europeană ca entitate, nu pot fi făcute responsabile pentru angajamentele fiscale ale celorlalţi membri.

 
*
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN EXTERN
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 3°C 2°C
IASI 2°C 0°C
CLUJ 2°C 0°C
CONSTANTA 5°C 2°C
CRAIOVA 4°C 3°C
BRASOV 1°C -1°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 17 Decembrie 2017, 21:34
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 15-12-2017
Deschidere: 7587.26
Maxim: 7648.19
Mimim: 7570.95
Variatie: 0.21%
FP
0.85
2.26%
SFG
42.90
6.33%
TLV
2.10
0.71%
SIF3
0.25
1.65%
SNG
30.90
0.81%
EL
10.76
0.18%
DIGI
35.30
4.06%
BRD
12.54
0.79%
TRP
0.40
0%
SNP
0.28
1.06%
ARHIVĂ ȘTIRI