Prima ședință a noului Parlament ales. Dispute în prima zi și controverse privind purtarea măștii

Decanii de vârstă din fiecare Cameră au deschis primele ședințe din noul legislativ.

Prima zi de parlament a adus și un blocaj. Noii aleși nu se înțelegeau cum să-și împartă funcțiile în conducerea celor două Camere și în comisiile permanente.

După negocieri, situația s-a deblocat. Coaliția de dreapta consideră că prioritară e acum soarta Guvernului.

Purtarea măștilor de protecție a fost piatra de încercare pentru unii parlamentari. Deputatul Kelemen Hunor a avut dificultăți să își găsească masca, iar senatoarea AUR Diana Șoșoacă nu a purtat deloc și a invocat probleme medicale.

Senatul a cerut Ministerului Sănătății și DSP să verifice dacă adeverință este legală și dacă o exceptează de la purtarea măștii în spații publice închise.

Nici Președintele decan de vârstă de la Camera Deputaților nu a purtat corect masca de protecție, în schimb, a cerut aplauze pentru partidul lui.

Mandatul de deputat al lui Francisc Tobă, ales pe listele AUR, nu a fost validat. A și fost exclus din partid, după ce în spațiul public a apărut informația că numele lui apare în dosarul privind represiunea de la Sibiu, în timpul evenimentelor din decembrie 1989.

După ce le sunt validate mandatele, parlamentarii depun jurământul. Apoi, se aleg preşedintii celor două camere şi se constituie comisiile parlamentare.

_________________________________________________________________________

ACTUALIZARE 21.50 Grupurile senatoriale şi-au anunţat, luni, în plen, conducerea pentru prima sesiune ordinară din legislatura 2020 – 2024.

Grupul senatorial al PSD, care are 46 de membri, este condus de Lucian Romaşcanu, vicelideri fiind Liviu-Lucian Mazilu, Liliana Sbârnea, Florian Bogdan Matei Bodog, iar secretar – Cristina Stocheci.

Grupul senatorial al PNL, care are în componenţă 41 de senatori, îl va avea ca lider pe Virgil Guran, vicelideri Eugen Ţapu Nazare, Cristina Ioan, Cristian Chirteş, Ion Iordache, Nicolae Neagu, Dănuţ Bica, Cristian-Augustin Niculescu-Ţâgărlaş, secretar – Liviu-Dumitru Voiculescu.

Grupul USR PLUS din Senat, format din 25 de membri, este condus de Radu Mihai Mihail, vicelideri fiind Dragoş Popescu, Narcis Mircescu, Simona Spătaru şi Robert Zob.

Cei 14 senatori AUR sunt conduşi de Claudiu Târziu, cu vicelideri Sorin Lavric şi Rodica Boancă, secretar – Diana Şoşoacă.

Grupul senatorial UDMR are 9 membri şi va fi condus de Atilla Csecke, vicelider – Laszlo Fejer, secretar – Karoly Zsolt Császár.

ACTUALIZARE Deputaţii depun jurământul de credinţă, luni seară, într-o şedinţă solemnă care a debutat cu intonarea Imnului naţional.

Depunerea jurământului se face individual, de fiecare deputat în parte, de la tribuna Camerei Deputaţilor.

Camera Deputaţilor este considerată legal constituită după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi şi după depunerea jurământului de către aceştia. Parlamentarii care refuză depunerea jurământului sunt consideraţi invalidaţi.

Primii care au depus jurământul au fost reprezentanţii minorităţilor naţionale – care au 18 mandate.

În Camera Deputaţilor, PSD are 110 mandate, PNL – 93, Alianţa USR PLUS – 55, Alianţa pentru Unirea Românilor – 33, iar UDMR – 21.

ACTUALIZARE 13.00: Şedinţa de deschidere a legislaturii 2020 – 2024 a Senatului a început luni la prânz, fiind prezidată de Ion Prioteasa, cel mai în vârstă parlamentar. În deschiderea şedinţei a fost intonat imnul naţional.

Pe ordinea de zi a primei reuniuni a Senatului figurează constituirea Comisiei de validare, fiecare formaţiune parlamentară desemnându-ţi reprezentanţii astfel încât să se reflecte configuraţia politică rezultată din alegeri.

Şedinţele sunt prezidate de cel mai în vârstă deputat, respectiv de cel mai în vârstă senator, asistaţi de cei mai tineri 4 deputaţi sau senatori, în calitate de secretari.

_________________________________________________________________________

ACTUALIZARE 12.30 Diana Șoșoacă, senator AUR, participă la prima ședință a forului legislativ fără mască de protecție. Ea spune că Parlamentul nu este „groapa cu lei, ci groapa cu hiene” și că a primit la început de mandat un laptop, un set cu pix și stilou „foarte elegant”, regulamente și Constituția.

„Suntem în plen, în Senatul României. Așa cum am promis, o să vedeți tot ce este aici. Hai să vă arăt un pic sala. Pe noi ne-au pus între PSD și PNL. Se păstrează câte un loc liber între parlamentari pentru a se respecta regulile. Interesant. Când intri, trebuie să semnezi condica, nu se mai strigă catalogul”, spune Diana Șoșoacă la începutul unei transmisiuni live pe Facebook.

Șoșoacă nu poartă mască de protecție. După consultările de la Cotroceni, Diana Șoșoacă preciza că are adeverință medicală care îi permite să nu poarte mască de protecție.

Ea apreciază că Parlamentul nu este „groapa cu lei, ci groapa cu hiene”: „Parlamentul ăsta e locul în care nimic nu rămâne secret. Totul se aude, totul se înregistrează”.

_______________________________________________________________________

ACTUALIZARE 12.08 Parlamentarii vor depune jurământul. Ședințele de plen sunt prezidate de decanii în vârstă ai celor două Camere.

Noii deputați au ținut, luni, un moment de reculegere în memoria eroilor din Revioluția din Decembrie 1989. La prima ședință a camerei Deputaților din legislatura 2020-2024 participă 310 din totalul de 330.

„Vă rog să păstrăm un moment de reculegere în memoria martirilor din Revoluția”, a spus decanul de vârstă al deputaților, Lucian Feodorov (AUR).

El a precizat că ședința de luni sunt prezenți 310 deputați din totalul de 330.

Preşedinte de şedinţă este Lucian Feodorov (AUR), cel mai în vârstă deputat. El este asistat de doi dintre cei mai tineri deputaţi, Filip Havărneanu (USR PLUS) şi Iulian Badea (PSD).

_______________________________________________________________________

Cele două Camere ale noului Parlament, ales în urma scrutinului din 6 decembrie, se întrunesc, luni, de la ora 12,00, în şedinţe separate de deschidere a legislaturii 2020-2024, la convocarea preşedintelui Klaus Iohannis.

Şedinţele vor fi prezidate de cel mai în vârstă deputat, respectiv de cel mai în vârstă senator, asistaţi de cei mai tineri 4 deputaţi sau senatori, în calitate de secretari.

În aceste prime reuniuni nu pot avea loc dezbateri parlamentare, constituindu-se comisiile de validare compuse din 30 de deputaţi, respectiv 15 senatori, conform configuraţiei politice a fiecăreia dintre camere.

Aceste comisii vor verifica dacă alegerea noilor parlamentari s-a realizat cu respectarea prevederilor legii electorale şi vor întocmi rapoartele de validare. Comisiile de validare pot recomanda şi invalidarea mandatului unui parlamentar în cazul în care au fost constatate nereguli.

Ulterior, deputaţii şi senatorii ale căror mandate au fost validate vor depune jurământul.

Camera Deputaţilor şi Senatul sunt considerate legal constituite după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi, respectiv al senatorilor şi după depunerea jurământului de către aceştia. Parlamentarii care refuză depunerea jurământului sunt consideraţi invalidaţi.

După constituirea legală a Camerei Deputaţilor şi Senatului, se aleg preşedinţii celor două foruri legislative şi ceilalţi membri ai Birourilor permanente – vicepreşedinţii, secretarii şi chestorii. De asemenea, se prezintă grupurile parlamentare şi se alcătuiesc comisiile parlamentare, potrivit configuraţiei politice a fiecărei Camere.

Alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor şi, respectiv, al Senatului are loc prin vot secret, cu buletine de vot. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. Este declarat ales preşedinte al forului legislativ candidatul care a întrunit votul majorităţii deputaţilor, respectiv senatorilor prezenţi.

Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi, respectiv, al Senatului se formează în urma negocierilor dintre liderii grupurilor parlamentare, respectându-se configuraţia politică, listele urmând să fie supuse la vot secret cu bile.

În urma scrutinului din 6 decembrie, au fost aleşi în total 466 de parlamentari – 330 de deputaţi şi 136 de senatori, conform listelor transmise de Biroul Electoral Central.

PSD deţine 47 mandate la Senat şi 110 mandate la Camera Deputaţilor, PNL – 41 la Senat, respectiv 93 la Camera Deputaţilor. Alianţa USR PLUS are 25 de mandate la Senat şi 55 la Camera Deputaţilor, iar Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) – 14 la Senat şi 33 la Camera Deputaţilor. UDMR a obţinut 9 mandate la Senat şi 21 la Camera Deputaţilor.

De asemenea, 18 mandate de deputat au fost atribuite reprezentanţilor minorităţilor naţionale.

Avantaj la limită coaliţiei PNL – USR-Plus – UDMR

În Camera Deputaţilor, majoritatea celor trei partide este de 51,3%. Dacă voturile minorităţilor (17 voturi) merg alături de coaliţie, majoritatea este de 56% (totalul deputaţilor este de 329).

În Senat, majoritatea este de 55% (totalul senatorilor este de 136). Pe ansamblul Parlamentului, din cei 456 de parlamentari, coaliţia are 244 (fără minorităţi), adică 53,5% din voturi.

La insistenţa UDMR, în negocierile tripartite a fost agreat un document care interzice „traseismul“, o practică veche ce constă în racolarea parlamentarilor din opoziţie pentru întărirea unei majorităţi. UDMR se asigură, astfel, că va fi indispensabil guvernării. Constituirea noului parlament deschide calea formării noului guvern.

Preşedintele României îl desemnează oficial pe premier care are la dispoziţie zece zile pentru a prezenta noului legislativ lista guvernului şi programul de guvernare care trebuie aprobat cu majoritatea membrilor Senatului şi ai Camerei Deputaţilor.

Prima urgenţă a guvernului este adoptarea bugetului pe 2021. Bugetul pe 2019 a fost adoptat de Parlament în martie, deşi trebuia, legal, adoptat în toamna lui 2018. Bugetul pe 2020 a fost adoptat în decembrie 2019, prin angajarea răspunderii guvernului în faţa Parlamentului – o practică nemaivăzută până atunci.