Prim-ministrul Nicolae Ciucă: În noiembrie, am putea avea raport pozitiv pe MCV

România rămâne optimistă privind aderarea la spațiul Schengen până la sfârșitul anului. Chiar dacă asta depinde în mare parte de ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Premierul spune că am putea depăși acest obstacol în mai puțin de două luni, după ce Parlamentul va adopta Legile justiției.

Prim-ministrul Nicolae Ciucă: Mai întâi de toate trebuie ca legile justiție să fie adoptate în Parlament. Săptămâna viitoare, sperăm ca întreg procesul să fie finalizat. Avem această coordonare cu Comisia și sunt convins că odată ce vom aproba și vor fi promulgate legile justiției putem, în luna noiembrie, să avem un raport pozitiv pentru ridicarea MCV-ului.

Pentru Olanda, singurul stat care nu susține aderarea României la Schengen, reformele din justiție rămân un criteriu de bază.

Mark Rutte, prim-ministrul Regatului Ţărilor de Jos: Trebuie să avem suficienți pași pozitivi și trebuie să avem un stat de drept structural mai bun. Au fost făcuți foarte mulți pași, ceea ce trebuie stabilit acum în cadrul MCV despre corupție, depre crima organizată.

Unii analiști cred că intrarea României în Schengen nu ar trebui să fie condiționată de MCV.

Sorin Ioniță, specialist în ştiinţe politice: Dar noi le legăm, facem o condiționare de la noi de la București pentru că de ce? Vrem să scăpăm de monitorizarea pe justiție, vrem să nu ne mai monitorizeze comisia pe ce legi șchioape ale justiției trecem noi și putem discuta o întregă istorie de reforme ratate sau de reforme mimate ale României care ne-au ținut afară din Schengen.

Aderarea la spațiul de liberă circulație ar fi cel mai bun lucru pentru România în 2022, susțin analiștii economici.

Bogdan Glăvan, analist economic: Ar da un plus de vigoare investițiilor străine, comerțului, turismului. Este o stare de spirit care se schimbă și noi o merităm. România o merită.

Ultimul raport MCV adoptat în iunie anul trecut remarca tendinţele pozitive înregistrate de ţara noastră în îndeplinirea recomandărilor, dar puncta și minusurile: faptul că România nu desființase Secția Specială pentru numirea șefilor de mari parchete și nu anulase modificările la Legile Justiției făcute de fosta putere politică. În plus, existau nemulțumiri legate de funcționarea CSM și a Inspecției Judiciare.