Preşedinţii Emmanuel Macron şi Klaus Iohannis, la Baza ‘Mihail Kogălniceanu’. Macron: Dorim ca dosarul de aderare a României la Schengen să progreseze

România nu este pentru Franţa o ţară ca oricare alta, iar alianţa dintre cele două state se bazează pe o prietenie de două secole, a declarat miercuri preşedintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, care a vizitat Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu” şi a avut convorbiri cu omologul său român.

Cooperarea dintre România şi Franţa pe linie de securitate a cunoscut în ultima perioadă o intensificare deosebită şi binevenită, pe fondul crizei generate de agresiunea militară a Federaţiei Ruse în Ucraina, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, care a punctat că vizita omologului său francez, Emmanuel Macron, reprezintă o nouă dovadă a „relaţiei bilaterale excelente” dintre cele două state.

Declarații ale președintelui Emmanuel Macron

– Deplasarea aceasta vine în contextul războiului de agresiune al Rusiei

– M-am întâlnit cu soldații francezi dislocați aici, în fața amenințărilor la securitatea noastră comună

– Mulțumesc armatelor noastre, vă sunt recunoscător

– România a arătat că este la înălțime

– știu că cei care au venit în luna februarie se vor iîntoarce și le mulțumesc. Le mulțumesc și succesorilor lor

– suntem mândri să ne aflam aici, suntem fericiti de această misiune, și dorim să o continuăm alături de toate forțele aflate aici care permit securitatea teritoriului României și în acelasi timp al flacului estic

– România nu este pentru Franţa o ţară ca oricare alta. Alianţa dintre ţările noastre se bazează pe o prietenie de două secole. Am evocat acest lucru împreună şi de mai multe ori. În faţa unor crize grave care ameninţau securitatea sa, România a putut să conteze pe fraternitatea Franţei.

– Sunt mândru că astăzi continuăm această tradiţie istorică. Pentru a merge încă şi mai departe, dorim să mai avansăm în continuare pe plan bilateral, lucrăm la cererea autorităţilor române la un plan ambiţios de susţinere a Forţelor Navale Române.

– Miniştrii de resort au putut să discute şi să stabilească un document-cadru şi pe plan politic şi militar dorim să consolidăm acest document-cadru şi această cooperare

– dispozitivul actual își va spori capacitățile

– avem o viziune comună legată de situația din Ucraina

– am discutat și despre aderarea la Schengen a României, dorim ca dosarul să progreseze, să avanseze, de atâția ani, Franța a fost alături de dvs.

– îmi reafirm prietenia, susținerea solidă a țării dvs în orice situații de securitate

Declarații Klaus Iohannis:

–  Sunt deosebit de bucuros să îl am astăzi ca oaspete pe Președintele Republicii Franceze, domnul Emmanuel Macron. Vizita dumneavoastră, domnule Președinte, și consultările substanțiale pe care tocmai le-am încheiat sunt o nouă dovadă a relației bilaterale excelente, de Parteneriat Strategic autentic, dintre țările noastre.

Bine ai venit, dragă Emmanuel!

– Inclusiv pe fondul crizei generate de agresiunea militară a Federației Ruse în Ucraina, cooperarea noastră pe linie de securitate a cunoscut, în ultima perioadă, o intensificare deosebită, și, pot să spun, foarte bine-venită.

Vă mulțumesc pentru prezența militarilor francezi în România

– Vă mulțumesc – și cu acest prilej – pentru prezența militarilor francezi în România și pentru asumarea de către Franța a calității de lider al Grupului de luptă NATO din țara noastră, a cărui operaționalizare cât mai rapidă reprezintă o prioritate de prim rang.

– De altfel, un loc aparte în discuțiile noastre l-a avut pregătirea Summitului NATO de la Madrid, care va adopta decizii esențiale pentru viitorul Alianței și pentru securitatea noastră comună.

-Astfel, am discutat, cu prioritate, despre necesitatea consolidării posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic, mai ales, sigur, la Marea Neagră, despre noul Concept Strategic, despre susținerea partenerilor Alianței și perspectivele aderării Suediei și Finlandei.

-Evident, am discutat cu Președintele Macron despre preocuparea noastră față de continua deteriorare a situației umanitare din Ucraina. Am prezentat măsurile luate de România pentru refugiații ucraineni care vin în România, precum și sprijinul pe care îl acordăm Ucrainei, inclusiv prin hub-ul de la Suceava, pe care și Franța l-a utilizat în mod intensiv.

România depune eforturi susținute, multidimensionale, în sprijinul Ucrainei

– O altă temă de interes comun prioritar pentru România și Franța, pe care am abordat-o în cadrul discuțiilor, a fost asigurarea securității alimentare la nivel global, care este profund afectată de blocada impusă abuziv de Rusia porturilor ucrainene, ceea ce împiedică cerealele din această țară să ajungă în multe state din diverse regiuni ale lumii.

– România depune eforturi susținute, multidimensionale, în sprijinul Ucrainei, prin oferirea de rute pentru exportul de cereale, inclusiv prin Portul Constanța de la Marea Neagră și prin porturile românești de la Dunăre. Autoritățile noastre caută soluții integrate pentru a face acest tranzit cât mai eficient, inclusiv cu sprijinul partenerilor noștri externi. Am stabilit, astfel, împreună cu domnul Președinte să cooperăm apropiat pentru realizarea acestui obiectiv.

-De asemenea, am discutat și despre sprijinul substanțial pe care România și Franța îl acordă Republicii Moldova.

Am discutat despre cum putem ajuta Republica Moldova să facă față multelor provocări

– Mă bucur că, după vizita de acum în România, domnul Președinte va ajunge la Chișinău și, în acest context, am discutat despre cum putem ajuta Republica Moldova să facă față multelor provocări cu care se confruntă ca urmare a crizei de securitate generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

– O importantă inițiativă în acest scop o reprezintă Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova pe care România, Franța și Germania au lansat-o, la Berlin, în aprilie, și am abordat pregătirile pentru conferința de follow-up pe acest subiect pe care România o va găzdui în această vară.

-În planul cooperării europene, am salutat rezultatele Președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, din acest semestru, într-un context european securitar, economic și social dificil.

România va depune toate eforturile pentru a asigura reziliența sectorului energetic pe termen lung

-Am abordat și tema securității energetice, inclusiv din perspectiva evoluțiilor din Ucraina și a deciziilor strategice ale Uniunii Europene de eliminare a dependențelor noastre de Federația Rusă. Am subliniat că România este pregătită să-și asume un rol activ în atingerea obiectivelor strategice ale Uniunii și va depune toate eforturile pentru a asigura reziliența sectorului energetic pe termen lung.

Am explicat așteptarea legitimă a României cu privire la aderarea la Schengen

-Am avut o discuție cuprinzătoare cu Președintele Macron și cu privire la perspectivele extinderii spațiului Schengen și am explicat așteptarea legitimă a României cu privire la aderare. Am subliniat că extinderea spațiului Schengen va contribui la consolidarea securității și a rezilienței Uniunii în ansamblul său și la întărirea competitivității Pieței Unice, în beneficiul cetățenilor europeni.

-Am exprimat încrederea că vom putea conta pe sprijinul Franței pentru deblocarea procesului de aderare a țării noastre la Schengen.

Am subliniat sprijinul nostru puternic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei

– În legătură cu recentele cereri de aderare la Uniunea Europeană ale Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei, am subliniat sprijinul nostru puternic pentru integrarea europeană a acestor state. În viziunea României, cei trei aspiranți trebuie să beneficieze de cadrul optim de derulare a proceselor de reformă și de o abordare unitară, în conformitate cu propriile merite și cu progresele înregistrate în procesele de reformă. Am susținut importanța unui semnal politic clar privind hotărârea Uniunii Europene de a se angaja cu partenerii pe un traseu ambițios pro-european, care să fie adoptat la Consiliul European din această lună, din iunie.

– Cu privire la Balcanii de Vest, am reafirmat sprijinul României pentru adoptarea cât mai curând a deciziei de lansare a negocierilor de aderare cu Albania și Republica Macedonia de Nord.

– În încheiere, doresc să îi mulțumesc domnului Președinte pentru vizită și pentru cadrul deschis în care am discutat.

– Am convingerea că dialogul nostru dens și eficient va continua, astfel încât să reușim, împreună, să contribuim în mod substanțial la gestionarea crizelor multiple cu care ne confruntăm și să identificăm soluții menite să protejeze și să consolideze siguranța și bunăstarea cetățenilor noștri.

_______________________________

Preşedintele Klaus Iohannis i-a urat bun venit, miercuri, într-o postare pe Twitter, preşedintelui francez Emmanuel Macron, pe care l-a primit la baza militară de la Mihail Kogălniceanu. Angajamentul trupelor noastre şi a celorlalţi Aliaţi dovedeşte unitatea noastră şi întăreşte securitatea Mării Negre şi a regiunii euro-atlantice. Împreună suntem mai puternici, a transmis şeful statului.

Președintele Klaus Iohannis și Președintele Emmanuel Macron s-au întâlnit cu militarii dislocați în Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a fost primit oficial, miercuri dimineaţa, la Baza „Mihail Kogălniceanu”, de către şeful statului român, Klaus Iohannis.

Președintele Emmanuel Macron a salutat garda de onoare în limba română.

Din delegaţia României prezentă la baza militară fac parte premierul Nicolae Ciucă şi ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.

_______________________________

Cei doi şefi de stat au programate convorbiri tete-a-tete şi convorbiri oficiale, precum şi o întâlnire cu militarii dislocaţi în Baza de la Kogălniceanu.

La final, Klaus Iohannis şi Emmanuel Macron vor susţine declaraţii comune de presă.

Liderul de la Elysee a ajuns în România marţi seara, fiind întâmpinat de premierul Nicolae Ciucă.

Conform unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, vizita preşedintelui Franţei are loc pe fondul unui dialog politic bilateral intens şi în cadrul amplu oferit de Parteneriatul Strategic dintre cele două ţări, precum şi de cooperarea strânsă în plan european şi internaţional. La acestea se adaugă şi decizia recentă a Franţei de a fi naţiune-cadru pentru Grupul de luptă aliat din ţara noastră şi de a participa cu trupe la acesta.

Cei doi preşedinţi vor discuta despre modalităţile de a consolida pe mai departe Parteneriatul Strategic româno-francez, reînnoit în 2018 prin semnarea, la Paris, de către Klaus Iohannis şi Emmanuel Macron, a Declaraţiei politice aferente, ale cărei direcţii de dezvoltare au fost detaliate în cadrul Foii de Parcurs semnate în 2020.

Aderarea României la spaţiul Schengen şi implicarea sa activă în protejarea frontierei externe a Uniunii Europene va fi, totodată, abordată în cadrul discuţiilor, menţionează Administraţia Prezidenţială.

Conform sursei citate, o atenţie deosebită va fi acordată coordonării poziţiilor celor două state în pregătirea reuniunilor Consiliului European de la Bruxelles, precum şi a Summitului NATO de la Madrid, care vor avea loc în a doua parte a lunii iunie.

Un subiect prioritar pe agenda întâlnirii va viza evoluţia situaţiei de securitate din regiune şi efectele multiple ale războiului din Ucraina, alături de susţinerea acordată Ucrainei şi refugiaţilor ucraineni, precum şi propunerile legate de reconstrucţia acestei ţări.

Cei doi şefi de stat vor discuta şi despre sprijinirea în continuare a Republicii Moldova, care se confruntă cu numeroase provocări generate de efectele agresiunii ruse în Ucraina, inclusiv prin continuarea eforturilor de asistenţă prin Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova, creată la iniţiativa României, Franţei şi Germaniei în luna aprilie, mai arată Administraţia Prezidenţială.

Cererile de acordare a statutului de candidat la aderarea la Uniunea Europeană ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, precum şi sprijinul concret pentru integrarea europeană a acestora vor figura, de asemenea, pe agendă.

Emmanuel Macron a ajuns în România. El a fost întâmpinat la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu de premierul Nicolae Ciucă, apoi s-a întâlnit cu militari francezi din grupul de luptă NATO