Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Preşedintele şi partidele au semnat Acordul privind 2% din PIB pentru armată. Ediţie Specială

Preşedintele Klaus Iohannis şi reprezentanţii partidelor şi formaţiunilor politice din Parlament au semnat, marţi, Acordul politic naţional privind creşterea finanţării pentru Apărare. TVR News a transmis LIVE evenimentul, într-o Ediţie Specială.

13 Ianuarie 2015, 08:50 (actualizat 13 Ianuarie 2015, 11:56) |
Klaus Iohannis, declarații după semnarea acordului pentru bugetul Armatei
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:
 |  GALERIE FOTO

Preşedintele Klaus Iohannis şi reprezentanţii partidelor parlamentare au semnat, marţi, Acordul politic cu scopul asigurării, în 2017, a unui prag minimal de 2% din PIB pentru Ministerul Apărării Naţionale.  Ceremonia  de la Palatul Cotroceni a început cu intonarea Imnului Naţional.

Acordul a fost semnat de şeful statului, Klaus Iohannis, apoi de liderii partidelor parlamentare: , preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, copreşedintele PNL, Alina Gorghiu şi prim-vicepreşedintele Cătălin Predoiu, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, preşedintele UNPR, Gabriel Oprea, preşedintele PC, Daniel Constantin, preşedintele PP-DD, Simona Man.

Liderul grupului minorităţilor naţionale din Parlament, Varujan Pambuccian, nu a fost prezent la semnarea acestui acord.

ACTUALIZARE 10.08 Declaraţii preşedintele Klaus Iohannis:

  • Vă multumesc că aţi înţeles că este nevoie de un acord asumat de toate partidele politice parlamentare
  • Le arătăm militarilor că îi respectăm şi că dorim să le îmbunătăţim condiţiile de muncă
  • Faptul că toţi cei prezenţi s-au angajat să sustină în 2017  2 la sută pentru apărare şi să păstrăm această limită ca un minim pentru cel putin 10 ani arată dorinţa României de a avea predictibilitate în asigurarea bugetului pentru apărare
  • Armata este un furnizor de securitate, dar poate să fie si un furnizor de dezvoltare economică
  • Văd acordul ca pe un acrod implicit pentru dezvoltarea industriei naţionale de apărare
  • Este momentul să tratăm cu toată seriozitatea acest moment imortant pentru securitatea naţională
  • Arătăm că România este membru responsabil în cadrul NATO şi îşi înţelege bine atributiile
  • Când asteptăm solidaritate din partea aliaţilor trebuie să fim conştienţi că suntem datori să mărim contribuţia financiară pentru armată
  • Parteneriatul cu SUA,  alături de apartenenţa la NATO şi UE reprezintă elemente fundamentale ale politicii noastre externe şi de securitate
  • Vă asigur să România se va comporta ca un partener de nădejde

(w500) Simona Ali

ACTUALIZARE 10.07 Din partea Partidului Poporului Dan Diaconescu semnează Acordul Simona Man

(w500) Kelemen Hu

ACTUALIZARE 10.07 Din parteaa UDMR semnează Acordul Kelemen Hunor

 

(w500) Daniel Con

ACTUALIZARE 10.06 Din partea Partidului Conservator semnează Acordul Daniel Constantin

(w500) Gabriel Op

ACTUALIZARE 10.06 Din partea UNPR semnează Acordul Gabriel Oprea

(w500) Cătălin

ACTUALIZARE 10.05 Din partea PNL, semnează acordul Alina Gorghiu şi Cătălin Predoiu

(w500) Alina Gorg

ACTUALIZARE 10.05 Semnează acordul Victor Ponta din partea PSD

(w500) Victor Pon

ACTUALIZARE 10.04 Acordul este semnat de preşedintele Klaus Iohannis

(w500) Semnează

ACTULAZARE 10.03 Se intonează Imnul Naţional al României

ACTUALIZARE 10.00 La Palatul Cotroceni a început ceremonia semnării Acordului politic privind creşterea bugetului pentru Apărare

Luni, problemele din armată au adus unanimitate pe scena politică. După aproape 5 ore de negocieri cu liderii partidelor, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat  că a obţinut un acord pentru alocarea a 2% din produsul intern brut pentru Apărare. Klaus Iohannis a propus ca acest nivel să fie considerat minim, valabil pentru cel puţin 10 ani.  Şeful statului şi partidele parlamentare vor semna marţi un acord pe această temă, după ce luni au fost consultări la Cotroceni.

"Am obţinut consensul necesar pentru ca bugetul alocat Apărării să atingă nivelul de 2% din PIB în 2017", a declarat şeful statului la Palatul Cotroceni, după consultările cu partidele şi formaţiunile politice.

Prezent luni la ceremonia prilejuită de sosirea în ţară şi predarea către Forţele Aeriene Române a ultimei aeronave (a şaptea) de tip C-27J Spartan, ministrul Apărării, Mircea Duşa, a declara tcă este "cel mai fericit ministru al Apărării", pentru că toate partidele au fost de acord să mărească bugetul apărării.

Primul obiectiv al acordului naţional vizează creşterea finanţării pentru Apărare, astfel încât la nivelul bugetului pentru anul 2017 să se atingă 2% din PIB.

Obiectivele acordului

1. Creșterea finanţării pentru apărare, astfel încât, la nivelul bugetului pentru anul 2017 să se atingă 2% din PIB. "Garantăm astfel asigurarea unui suport financiar corespunzător domeniului apărării, ca o condiţie esenţială pentru buna funcţionare a Armatei României, prin susţinerea și dezvoltarea de programe de înzestrare și pregătire".

2. Menţinerea pentru următorii 10 ani, în perioada 2017 ‐ 2027, a unui nivel de finanţare a Armatei de cel puţin 2% din PIB, iar în situaţia în care resursele financiare o vor permite, creșterea acestui procent în funcţie de nevoile de securitate și de obligaţiile pe care România și le poate asuma. "Ne angajăm să creăm un cadru predictibil și stabil, astfel încât să fie evitate pe viitor decizii prin care procentul alocat apărării să fie diminuat sub nivelul de 2% din PIB, fapt cu efecte negative asupra capacităţii operaţionale a Armatei".

3. Garantarea unui consens politic naţional între toate partidele parlamentare care se obligă, indiferent că sunt la putere sau în opoziţie, să respecte angajamentul ferm de susţinere a alocărilor bugetare pentru Armată la nivelul constant de minim 2% din PIB pentru următorii 10 ani.

4. Susţinerea planificării bugetare multianuale a cheltuielilor militare, pentru asigurarea predictibilităţii politicii de înzestrare a Armatei României cu tehnică modernă de luptă, precum și dezvoltarea unor proiecte de cooperare între industria naţională de apărare și companii de profil din alte state.

Generalul Decebal Ilina: Nu putem să spunem că România este azi capabilă să descurajeze riscurile şi ameninţările cu care ne confruntăm în acest spaţiu"

Nu putem să spunem că România este azi capabilă să descurajeze riscurile şi ameninţările cu care ne confruntăm în acest spaţiu", - See more at: http://stiri.tvr.ro/gen--decebal-ilina--nu-putem-sa-spunem-ca-romania-este-azi-capabila-sa-descurajeze-amenintarile_54974.html#sthash.LA0VeHvE.dpuf

Invitat luni seara în Telejurnal, generalul (r) Decebal Ilina, fost şef al înzestrării armatei,  a afirmat că, în aceste condiţii, armata nu este capabilă să apere ţara.

"Nu putem să spunem că România este azi capabilă să descurajeze riscurile şi ameninţările cu care ne confruntăm în acest spaţiu", avertizează generalul Ilina.

"Acesta este motivul pentru care preşedintele, la început de mandat şi la început de an a tratat cu prioritate acest subiect". Bugetele Ministerului Apărării au fost subfinanţate în ultimii 10-12 ani, o subfinanţare care "nu i-a permis nici să facă o pregătire corespunzătoare a trupelor, nici să repare sau să întreţină resursele pe care le avea în dotare. Vorbim despre introducerea unor echipamente moderne capabile să fie compatibile cu echipmentele din NATO".

Peste 80 la sută din cheltuieli sunt cele de personal, rămân 15 - 16 procente pentru cheltuieli de înzestrare şi cheltuieli de capital, ceea ce e foarte puţin şi pentru cheltuieli de operare - cheltuieli de pregătire a personalului, exerciţii, aplicaţii.

Generalul Decebal Ilina: a explicat că situaţia este alarmantă în ceea ce priveşte forţele aeriene, marina şi trupele terestre.

Astfel, în forţele aeriene sistemele de apărare antiaeriană sunt cu resursele epuizate, la marină avem două fregate care pot fi considerate două hoteluri plutitoare dacă analizăm armamentul slab produs acum 30 şi ceva de ani, iar trupele terestre - 3 pătrimi din trupele României - operează cu transportoare şi camioane de mai bine de 3 decenii, cu armament avâdn calibrul Tratatului de la Varşovia şi nu calibru NATO, a explicat generalul Ilina.

Franţa alocă pentru apărare 61,2 miliarde dolari - 2,2% din PIB, Marea Britanie alocă 57,9 miliarde de dolari - 2,3% din PIB, Germania - 48,8 miliarde de dolari, adică 1,4% din PIB, Italia 32,7 miliarde de dolari 1,6% din PIB, în timp ce în timp ce România alocă 2,98 miliarde de dolari, adică 1,3 la sută din PIB.

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 31°C 31°C
IASI 29°C 33°C
CLUJ 28°C 27°C
CONSTANTA 29°C 31°C
CRAIOVA 29°C 31°C
BRASOV 27°C 27°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 21 Iunie 2019, 00:47
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 20-06-2019
Deschidere: 8582.84
Maxim: 8721.36
Mimim: 8573.68
Variatie: 1.04%
FP
1.02
1.96%
SNG
31.85
0.47%
EL
11.00
1.82%
BRD
12.16
1.16%
TLV
2.33
1.74%
DIGI
28.20
0%
SNP
0.40
0.13%
TGN
369.50
0.27%
SIF5
2.09
0.47%
SIF3
0.26
1.52%
ARHIVĂ ȘTIRI