Preşedintele participă la reuniunea extraordinară a Consiliului European de la Bruxelles. Klaus Iohannis: Certificatul digital va înlesni libera circulaţie. Trebuie să avem grijă să nu ducă la discriminări
24 mai 2021, 07:58
„Avem teme importante care vor fi discutate în această seară şi mâine toată ziua. Avem o discuţie despre evoluţia pandemiei şi aici sunt două teme care şi pentru noi au o importanţă deosebită. Prima temă este certificatul COVID, certificatul digital, care într-un timp rezonabil de scurt trebuie să fie la dispoziţia cetăţenilor europeni şi cred că este un lucru bun, acest certificat va înlesni libera circulaţie, însă trebuie să avem grijă ca acest certificat să nu ducă la discriminări între cetăţenii europeni”, a spus şeful statului, înainte de reuniunea extraordinară a Consiliului European, care se desfăşoară la Bruxelles, luni şi marţi.
Declarația președintelui Klaus Iohannis înainte de a participa la reuniunea extraordinară a Consiliului European:
Începem peste câteva minute o sesiune extraordinară a Consiliului. Avem teme importante care vor fi discutate în această seară și mâine toată ziua.
Avem, evident, o discuție despre evoluția pandemiei și aici sunt două teme care și pentru noi au o importanță deosebită. Prima temă este, sigur, certificatul COVID, certificatul digital, care într-un timp rezonabil de scurt trebuie să fie la dispoziția cetățenilor europeni și cred că este un lucru bun – acest certificat va înlesni libera circulație, însă, sigur, trebuie să avem grijă ca acest certificat să nu ducă la discriminări între cetățenii europeni.
Avem, pe de altă parte, legat de pandemie, legat de vaccinare, tema solidarității, solidarității cu alte state, cu state terțe. În cazul nostru vorbim, de exemplu, despre Moldova. Noi am donat deja 300.000 de doze de vaccin Moldovei, dar sigur că și alții trebuie să facă lucruri similare pentru a ne asigura că avem o distribuire echitabilă a vaccinurilor.
O temă foarte importantă, care se află pe agenda discuțiilor din această întâlnire a Consiliului, este legată de schimbările climatice. Noi am avut o discuție foarte lungă în decembrie, discuție în care și eu am fost foarte implicat și am hotărât să fim ambițioși și să avem o țintă ambițioasă. Se știe că pentru 2050 ne dorim neutralitatea climatică, dar deja pentru 2030 vrem să avem o reducere semnificativă a poluării față de anul 1990. Este, între timp, clar că vorbim de o reducere de 55% până în 2030. O țintă foarte ambițioasă, dar care credem că este realizabilă.
Schimbările climatice nu cunosc granițe naționale, nu există nicio parte a globului care este ferită. Din păcate, şi la noi, am avut secetă; agricultorii, mai ales, știu foarte bine ce greu a fost. Am avut valuri de căldură și, în special, cei bolnavi știu câte greutăți au avut. Am avut, și chiar acum câteva zile, inundații care, evident, că au produs pagube însemnate. Iată că nici noi nu suntem feriți şi de aceea, vrem să fim parte a Europei care luptă pentru prevenirea schimbărilor climatice, însă, pe de altă parte, trebuie să avem grijă ca această luptă să fie una echitabilă.
Împărțirea sarcinilor trebuie să fie echitabilă, trebuie să ţină cont de nivelul de dezvoltare al fiecărei țări, trebuie să țină cont de economia fiecărei țări și, evident, trebuie să țină cont de cetățeni. Lupta împotriva schimbărilor climatice trebuie să fie suportabilă și pentru economiile naționale, dar și pentru fiecare cetățean în parte și mă voi implica foarte mult în continuare pentru a avea o soluție, un regulament echitabil, care ne pune în situația să ducem această luptă împotriva schimbărilor climatice, dar cu o împărțire echitabilă a sarcinilor.
Avem și multe alte elemente care vor fi discutate în această sesiune: avem relația cu Rusia, avem, evident, relația cu Marea Britanie după Brexit, lucrurile se mișcă în unele sectoare destul de greu și vrem să discutăm aceste chestiuni. Pentru noi este important să se păstreze unitatea, solidaritatea și să existe un tratament egal pentru toate statele Uniunii Europene.
Pentru noi este extrem de important să avem condiții egale pentru români, ca și pentru ceilalți europeni. Avem două teme de mare actualitate: evoluția din Orientul Mijlociu, unde se pare că lucrurile încet, încet se liniștesc și avem, din păcate, situația avionului deturnat în Belarus, ceva nemaiîntâlnit, și este clar că trebuie să discutăm și să discutăm despre sancțiuni, despre investigații. Vor fi discuții destul de complicate.
__________________________________________________________________
Principalele subiecte aflate pe agenda Consiliului European vizează coordonarea la nivelul Uniunii Europene în contextul pandemiei de COVID-19, combaterea schimbărilor climatice, relaţiile Uniunii cu Rusia şi cu Regatul Unit al Marii Britanii.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, referitor la pandemia de COVID-19, preşedintele Iohannis va susţine asigurarea unei coordonări strânse între statele membre, precum şi menţinerea unei abordări vigilente în continuare.
„Preşedintele Klaus Iohannis va pleda pentru implementarea rapidă şi unitară a certificatelor verzi digitale la nivel european, reiterând ideea ca acestea să nu afecteze exercitarea dreptului fundamental al cetăţenilor la libera circulaţie. Preşedintele României va susţine, totodată, operaţionalizarea cât mai rapidă a unui mecanism european de donare a vaccinurilor pentru statele din afara Uniunii Europene”, arată Administraţia Prezidenţială.
Şeful statului va sublinia, referitor la combaterea schimbărilor climatice, necesitatea creării unui cadru legal flexibil care să permită statelor membre ale Uniunii să identifice cele mai bune soluţii pentru atingerea obiectivului UE de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, comparativ cu anul 1990.
Preşedintele Iohannis se va pronunţa pentru asigurarea unei partajări echitabile a eforturilor, astfel încât contribuţiile fiecărui stat membru, în special în termeni de costuri, să nu reprezinte un obstacol pentru dezvoltarea economică a acestora, menţionează Administraţia Prezidenţială.
Legat de relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă, preşedintele Klaus Iohannis va pleda pentru o abordare unitară şi solidară din partea Uniunii, pe baza celor cinci principii directoare agreate anterior. De asemenea, va susţine necesitatea elaborării unui document strategic al Uniunii cu privire la abordarea viitoare a relaţiilor cu Federaţia Rusă.
Preşedintele Klaus Iohannis va evidenţia, referitor la relaţiile UE cu Marea Britanie, necesitatea menţinerii unei abordări constructive a Uniunii bazate pe principiile unităţii, solidarităţii şi nediscriminării.
„Pe de altă parte, în ceea ce priveşte tratamentul diferenţiat aplicat de autorităţile britanice cetăţenilor europeni referitor la taxele pentru vizele de muncă, preşedintele României va insista ca statele membre şi instituţiile europene să facă demersuri susţinute pentru a convinge autorităţile britanice să aplice un tratament nediscriminatoriu faţă de toţi cetăţenii Uniunii Europene”, mai arată Administraţia Prezidenţială.
Urmărește-ne pe Google News
