Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Preşedintele Klaus Iohannis îi răspunde lui Călin Popescu Tăriceanu tot printr-o scrisoare

Nu pot să le demit pe şefele DNA şi Înaltei Curţi, iar dacă aveţi nemulţumiri, adresaţi-vă CSM - i-a răspuns şeful statului, Klaus Iohannis, preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Preşedintele României a refuzat ferm şi propunerea de a susţine modificările la Codul de procedură penală.

28 Mai 2015, 10:07 (actualizat 28 Mai 2015, 14:17) |
Iohannis îl refuză pe Tăriceanu
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:
 |  GALERIE FOTO

Klaus Iohannis i-a transmis joi o scrisoare președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, în care arată că nu are competențe constituționale sau legale în ceea ce privește înlăturarea din funcție a președintelui ÎCCJ și a procurorului-șef al DNA.

Preşedintele României i-a explicat lui Călin Popescu Tăriceanu că nici dacă ar vrea nu poate să le demită pe şefele DNA şi ICCJ. Potrivit legii, numai CSM poate să o facă, la propunerea Ministrului Justiţiei.

"Referitor la solicitarea de înlăturare din funcție a președintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie și a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, precizez că Președintele României nu dispune de asemenea competențe constituționale sau legale. În plus, Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și al procurorilor nu prevede instituția demiterii, ci pe cea a revocării, ca modalitate juridică de încetare a unei funcții de conducere exercitate de un judecător sau de un procuror înainte de termenul pentru care a fost numit. Măsura revocării nu poate fi luată de către Președintele României. Aplicarea acestei sancțiuni se poate face numai după parcurgerea unei proceduri ale cărei etape sunt prevăzute de Legea nr. 303/2004", se arată în scrisoarea preşedintelui Klaus Iohannis.

"În ceea ce privește solicitarea de înlăturare a celor doi magistrați prin demisie, consider că demisia dintr-o funcție de conducere reprezintă un act unilateral de voință, care nu poate fi determinat sau influențat de nicio autoritate publică, deci nici de către Președintele României", se mai arată în răspunsul preşedintelui.

"Asigurarea independenței justiției reprezintă un element fundamental al statului de drept, iar potrivit Legii fundamentale, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei, fiind singura autoritate publică ce are competenţa să se pronunțe cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și a procurorilor și, implicit, cu privire la cariera acestora. În conformitate cu prevederile Art. 97 alin.(1) din Legea nr.303/2004, orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare. Din această perspectivă, consider că, în măsura în care apreciați necesar, urmează să vă adresați direct Consiliului Superior al Magistraturii, întrucât Președintele României nu are atribuția de a declanșa, în numele niciunei alte autorități sau persoane, un asemenea demers juridic", mai spune Klaus Iohannis.

Preşedintele  răspunde şi solicitării celor cinci senatori "de a se alătura demersului Parlamentului de modificare a Codului de procedură penală".

Senatorii vor ca inculpaţii să poată fi arestaţi doar în baza unor "indicii temeinice", ca în vechiul Cod. Tăriceanu a invocat cazul femeii acuzate că a şantajat-o pe şefa Înaltei Curţi şi achitată după ce a fost arsestată preventiv timp de 6 luni. Preşedintele consideră că un caz particular nu poate fi folosit pentru astfel de modificări legislative, în condiţiile în care codurile penale au intrat în vigoare abia anul trecut.

"În ceea ce privește solicitarea de a mă alătura demersului Parlamentului de modificare a Codului de procedură penală, îmi mențin poziția exprimată public, prin care mi-am manifestat opoziția față de o eventuală modificare a acestor reglementări. În opinia mea, o situație particulară și regretabilă precum cea menționată în scrisoarea dumneavoastră trebuie analizată în primul rând în cadrul autorității judecătorești, cu prioritate la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce nu exclude dezbaterea civică asupra ei, însă nu presupune cu necesitate valorificarea unui astfel de precedent în plan politic. Un caz particular, oricât de regretabil ar fi, nu poate constitui un motiv suficient și rezonabil pentru modificarea legislației penale. Pentru adoptarea sau modificarea unor legi este necesară o analiză aprofundată, inclusiv a impactului social și juridic pe care astfel de noutăți le-ar putea produce în viața societății. Codul penal și Codul de procedură penală au intrat în vigoare relativ recent și, din această perspectivă, aplicarea lor pe o durată atât de scurtă nu a permis crearea unei cazuistici suficiente care să inducă o justificare rezonabilă pentru modificarea acestora, separat de orice rațiuni sau interese politice."

"Refuzul meu de a mă ralia unui demers parlamentar de modificare a legislației penale rămâne ferm, cu atât mai mult cu cât toate aceste modificări legislative par a urmări diminuarea capacității autorității judecătorești de instrumentare a dosarelor penale, inclusiv a celor de mare corupție", se mai arată în scrisoare preşedintelui României.

În urmă cu două zile, Călin Popescu Tăriceanu i-a transmis şefului statului o scrisoare în care cere demisia Liviei Stanciu şi a Laurei Codruţa Kovesi. Scrisoarea mai este semnată de senatorii Daniel Barbu, Petru Ehegartner, Ioan Ghişe şi Nicolae Nasta.

În document, cei 5 parlamentari se referă la cazul Mariana Rarinca, femeia trimisă în judecată de procurorii DNA pe 1 iulie 2014, sub acuzaţia că a şantajat-o pe Livia Stanciu, preşedinta ÎCCJ. Femeia a fost achitată. În acest context, semnatarii îi mai cer şefului statului să se alăture "neîntârziat şi fără rezerve" Parlamentului României în demersul de modificare a Codului de Procedură Penală. "Arestarea s-a produs pe baza unor suspiciuni, nu pe baza unor dovezi concludente", a ţinut să sublinieze public Călin Popescu Tăriceanu.

Judecătorul CSM Cristi Danileţ a explicat miercuri seara, la Ora de Ştiri,  de ce demersul preşedintelui Senatului este inutil.

Preşedintele ţării sau Parlamentul României nu pot să iniţieze o procedură de revocare a preşedintelui Înaltei Curţi sau a şefului DNA, aceste proceduri sunt doar sub tutela CSM, a spus Danileţ, membru CSM.  "Aceste proceduri sunt doar sub tutela Consiliului Superior al Magistraturii, care poate iniţia o procedură disciplinară în cazul în care s-ar identifica abateri disciplinare comise de cei doi magistraţi", a adăugat Cristi Danileţ.

Judecătorul a explicat şi ce poate face o persoană care a fost arestată nelegal pentru a obţine compensaţii băneşti. Magistratul a expus modalităţile în care persoana care a fost arestată poate să ceară compensaţii băneşti. Numai că aceste plăţi nu mai sunt recuperate de la magistratul care se presupune că a dat o sentinţă eronată: "Sunt 566 de cazuri în ultimii 9 ani în care statul român a suportat costurile unor privări de libertate în mod nelegal, dar niciun singur caz în care statul român să dovedească că un magistrat ar fi vinovat de comiterea respectivei ilegalităţi. Cu alte cuvinte, există posibilitatea ca o persoană să stea în arest preventiv şi la sfârşit să fie achitată, dar asta să nu însemne în mod automat că magistratul ar fi culpabil. Noi nu încercăm să acoperim aici nicio disfuncţie de sistem. Şi dacă este cazul să identificăm magistraţi care au încălcat legea, o vom face cu siguranţă".

De altfel, Consiliul Superior al Magistraturii a anunţat miercuri că sesizează Inspecţia Judiciară în legătură cu recentul demers al preşedintelui Senatului şi dezbaterile publice generate.

"Consiliul Superior al Magistraturii îşi exprimă profunda îngrijorare faţă de acţiunile concertate ale unor reprezentanţi ai Senatului României şi ale unei părţi din mass-media românească ce tind la afectarea echilibrului puterilor în stat prin subminarea autorităţii puterii judecătoreşti şi a sistemului judiciar în ansamblul său", a precizat CSM într-un comunicat.

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 27°C 23°C
IASI 25°C 23°C
CLUJ 18°C 19°C
CONSTANTA 24°C 20°C
CRAIOVA 24°C 22°C
BRASOV 20°C 18°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 23 Mai 2019, 04:27
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 22-05-2019
Deschidere: 8152.63
Maxim: 8155.58
Mimim: 8055.58
Variatie: -0.45%
SNP
0.36
5.53%
TLV
2.12
0.24%
BRD
10.88
1.3%
WINE
21.50
2.38%
M
30.10
1.64%
EL
10.80
0.46%
FP
0.97
1.25%
DIGI
23.60
1.67%
SNG
33.80
0.74%
SNN
10.64
1.51%
ARHIVĂ ȘTIRI