Situaţia tensionată din regiune, securitatea energetică şi apărarea flancului estic al NATO au fost principalele teme abordate la întâlnirea dintre preşedintele României şi omologul său lituanian. Cei doi au avut joi o conferinţă de presă comună. Despre implicaţiile acestei vizite, care a urmat întâlnirii oficiale de ieri de la Riga, are detalii în materialul video Ramona Avramescu, trimisul special al TVR.
Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut declarații de presă comune cu Președintele Republicii Lituania, Gitanas Nausėda:
Președintele României, Klaus Iohannis:
- Continuăm, astfel, dialogul nostru foarte bun pe care l-am avut și la vizita oficială pe care ați efectuat-o în România, pe 6 mai.
- Am discutat despre stadiul relațiilor bilaterale dintre România și Republica Lituania, care sunt excelente, și despre preocupările și interesele noastre comune.
- Comunitatea de valori, similitudinea de interese, coordonarea în cadrul Uniunii Europene, al NATO, al formatelor regionale, precum Inițiativa celor Trei Mări și Formatul București 9, fac ca legăturile dintre România și Lituania să fie deosebit de solide și apropiate.
- Am transmis domnului Președinte întreaga apreciere pentru sprijinul acordat de Lituania pentru aderarea României la spațiul Schengen și am prezentat evoluțiile recente în acest proces.
- Totodată, am mulțumit pentru sprijinul Lituaniei pentru un alt obiectiv cardinal al României, aderarea la OCDE.
- Am constatat cu satisfacție că schimburile economice bilaterale au înregistrat în anul 2021 o creștere de peste 50%, tendință care se confirmă și anul acesta.
- Consider că putem impulsiona cooperarea noastră și identifica noi oportunități care pot aduce valoare adăugată. În acest sens, avem în vedere o serie de domenii de cooperare sectorială cu potențial crescut, printre care tehnologiile înalte, tehnologiile financiare și securitatea cibernetică.
- În plus, suntem de acord că îmbunătățirea conectivității de transport reprezintă un catalizator pentru amplificarea relațiilor de afaceri, turistice, culturale și interumane și ne vom concentra pe această prioritate.
- În ceea ce privește dosarele de actualitate de pe agenda europeană, de securitate și regională, am găsit, cum a fost și de așteptat, multiple puncte de consonanță.
- Astfel, am abordat și tema securității energetice, atât în context european, cât și global. Am discutat pe larg despre măsurile de reducere a dependenței energetice față de Rusia, despre tranziția energetică și despre importanța intensificării coordonării în plan european în ceea ce privește reducerea prețurilor la energie.
- Totodată, consider că experiența României în domeniul nuclear și expertiza Lituaniei în ceea ce privește gazele naturale lichefiate constituie o bază bună de dialog din perspectiva interesului comun de asigurare a securității energetice.
- Am evidențiat, de asemenea, că o atenție deosebită trebuie acordată sprijinirii securității energetice a Republicii Moldova, care este puternic afectată.
- Ambele state susțin în mod concret politica de extindere a Uniunii Europene, atât în privința Balcanilor de Vest, cât și a Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei. Uniunea și statele membre trebuie să susțină efortul de aderare al statelor aspirante, care la rândul lor trebuie să dovedească voință politică și capacitate instituțională, întrucât succesul lor se bazează pe merite și pe rezultate concrete în materie de reforme.
- Am avut un schimb substanțial de vederi cu privire la războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Am discutat despre măsurile de sprijin multidimensional pentru a ajuta Ucraina și pe ucrainenii afectați de război.
- Am schimbat opinii despre modalitățile cele mai eficiente de tragere la răspundere de către justiția internațională a tuturor celor vinovați.
- Am fost de acord cu domnul Președinte Nausėda că este nevoie de noi sancțiuni la adresa Federației Ruse, în coordonare cu aliații și partenerii noștri.
- Împreună cu domnia sa am discutat și vom mai aprofunda perspectivele procesului de reconstrucție a Ucrainei. Am evaluat și provocările legate de securitatea alimentară: România a întreprins măsuri esențiale pentru fluidizarea transportului de cereale ucrainene care, în cantități substanțiale, au tranzitat țara noastră.
- Aceste eforturi au consolidat profilul României de actor responsabil, care a contribuit în mod pragmatic la asigurarea stabilității regionale și globale.
- Ne concentrăm în cadrul discuțiilor și pe asigurarea securității Flancului Estic al NATO și am reliefat importanța implementării deciziilor Summitului de la Madrid.
- România și Lituania s-au dovedit a fi parteneri de încredere, hotărâți să își asume responsabilitățile în cadrul NATO. În acest context, l-am felicitat pe domnul Președinte, și Lituania, pentru decizia de a găzdui, în 2023, următorul Summit aliat. La rândul nostru, ne pregătim să găzduim săptămâna viitoare la București o importantă reuniune a miniștrilor de externe ai NATO, care va fi esențială pentru avansarea pe linia implementării deciziilor luate la Madrid și în pregătirea rezultatelor Summitului din Lituania.
- În același timp, am reconfirmat decizia României de a relua, anul viitor, participarea la misiunea de poliție aeriană NATO în zona baltică, de la o bază din Lituania.
- Am agreat, totodată, să continuăm aprofundarea coordonării în cadrul formatelor regionale București 9 și Inițiativa celor Trei Mări.
- Am subliniat relevanța deosebită a acestor platforme, atât în ceea ce privește asigurarea securității, cât și a dezvoltării economice și a consolidării conectivității în regiune.
- Mâine voi participa la Kaunas, alături de domnul Președinte Nausėda, la un Summit al Președinților, precum și la simpozionul internațional The Idea of Europe.
- Închei mulțumindu-vă încă o dată, domnule Președinte Nausėda, dragă Gitanas, pentru invitația de a vizita Lituania, pentru primirea călduroasă și pentru discuțiile foarte bune.
- Am propus să finalizăm al nouălea pachet de sancțiuni la adresa oficialilor rusi, plus bănci și alte firme rusești.
- Moldova își continuă parcursul european. Lituania sprijină aspirațiile Moldovei
- Obiectivul nostru şi datoria noastră este să ajutăm Ucraina cât putem de mult şi financiar şi economic, dar şi să pedepsim agresorul. Politica pas cu pas, mă refer la sancţiuni acum, nu întotdeauna îşi atinge ţelurile. Politica sancţiunilor uneori are efect mai mare asupra economiilor noastre.
-Trebuie avute în vedere efectele acestor sancţiuni care există în momentul de faţă şi luate măsuri mai departe. Lituania a fost întotdeauna de părere să sprijine cele mai puternice sancţiuni.
-Următorul pachet ar trebui aprobat cât mai repede posibil şi ar trebui să fie un pas decisiv înainte, inclusiv în ceea ce priveşte industria de armament şi băncile ruseşti şi Rusatom, care este un participant direct la această agresiune împotriva Ucrainei, ca să nu mai vorbim, de exemplu, de judecătorii de la Curtea Constituţională, toţi cei care contribuie şi au contribuit la activităţile criminale ale acestui regim în Ucraina. Considerăm că vom găsi solidaritatea necesară între statele membre.
Preşedintele Klaus Iohannis şi-a început, joi, vizita oficială în Lituania, el fiind primit la Palatul prezidenţial din Vilnius de omologul lituanian, Gitanas Nauseda. Este o vizită oficială programată de multă vreme și nu este prima dată când aceștia se întâlnesc în acest an.
Preşedintele Klaus Iohannis a fost decorat, joi, de omologul lituanian, Gitanas Nauseda, cu ''Marea Cruce a Ordinului pentru Meritele Lituaniei" - "Grand Cross of the Order for Merits to Lithuania".
La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis i-a conferit omologului lituanian Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Colan.
Schimbul de decoraţii a avut loc după primirea la Palatul Prezidenţial din Vilnius a preşedintelui Klaus Iohannis de către omologul său lituanian.
Războiului din Ucraina este principala temă a discuțiilor. Potrivit Ramonei Avramescu, efectele conflictului se simt mai ales în plan energetic în Lituania. Sunt minus 6 grade la Vilnius, iar în instituții, în hoteluri, magazine temperaturile sunt modeste, deorece în Lituania este o lege care obligă populația să facă economie la consumul de energie, pentru a se asigura că țara rămâne independentă energetic de Rusia.
Preşedintele Klaus Iohannis se va întâlni și cu preşedintele Parlamentului Viktorija Cmilyte-Nielsen și va depune o coroană de flori la un memorial dedicat lituanienilor care au ținut piept rușilor în 1990 pentru îndependența lor.
Agenda zilei de vineri
Vineri, în a doua zi a vizitei în Lituania, şeful statului va participa la simpozionul "The Idea of Europe", organizat la Kaunas de Universitatea Vytautas Magnus, unde va susţine o alocuţiune în cadrul panelului prezidenţial.
De asemenea, preşedintele Iohannis va lua parte, împreună cu omologii din Lituania, Letonia şi Polonia, la un summit dedicat întăririi Flancului estic al NATO, susţinerii Ucrainei şi Republicii Moldova şi promovării memoriei europene, cu accent pe combaterea dezinformării şi a tentativelor de rescriere a istoriei.
Miercuri, şeful statului a efectuat o vizită oficială în Letonia, unde a avut covorbiri cu preşedintele Egils Levits. Iohannis s-a întâlnit şi cu prim-ministrul Krisjanis Karins şi cu preşedintele Parlamentului Edvards Smiltens.
Administraţia Prezidenţială a informat că pe agenda convorbirilor preşedintelui Iohannis cu omologii leton şi lituanian, precum şi cu ceilalţi înalţi oficiali, se vor afla consolidarea relaţiilor bilaterale, inclusiv a cooperării economice şi sectoriale, agenda europeană şi internaţională.
*
| AZI | MAINE | |
| BUCURESTI | 15°C  |
19°C |
| IASI | 13°C  |
8°C  |
| CLUJ | 12°C  |
15°C |
| CONSTANTA | 18°C |
20°C |
| CRAIOVA | 13°C |
15°C |
| BRASOV | 15°C |
17°C |
