Preşedintele Iohannis: Nu cred că Pactul pentru Migrație va schimba poziția Austriei privind Schengen, e nevoie de mai multe negocieri

Întrebat de corespondenta TVR în Spania, Oana Dobrescu, dacă deblocarea acordului privind migrație va flexibiliza poziția Austriei privind aderarea României la Schengen, președintele Iohannis a răspuns: „S-a scurs multă cerneală în ultimele zile pe acest pact, pe migrație. Sincer, progresul obținut, după părerea mea, este destul de modest, dar este un progres. Recunoaștem: față de nimic, ce am avut până acum, fiindcă de ani de zile se negociază și pozițiile statelor au fost foarte diferite, nu s-a putut ajunge la nimic, acum avem o bază, mai degrabă tehnică. Ceea ce s-a discutat foarte mult în ultimele zile, pe anumite puncte, unde au fost negocieri intense tratează aspecte pe care nu le-aș numi majore. Nu cred că acest pas care s-a făcut acum pe așa numitul Pact pe Migrație va schimba poziția Austriei. Este nevoie de mai mult, este nevoie de mai multe negocieri și sper ca acestea să se facă și să de roade. „

Întrebat dacă are discuții cu cancelarul austriac, la Granada, Iohannis a spus că este posibil să aibă discuții informale, dar până acum nu a avut.

În schimb, Germania, prin vocea cancelarului său, Olaf Scholz, reafirmă sprijinul pentru accederea Bulgariei și României la spațiul de libera circulație: „Este important pentru noi să extindem zona Schengen. Sprijin în mod explicit Bulgaria şi România pentru a deveni membre cu drepturi depline ale zonei Schengen. Germania va continua să pledeze pe lângă partenerii UE pentru a se asigura că acest pas poate fi făcut în curând.„

Ambasadorii statelor membre UE au convenit miercuri asupra unui text cheie al reformei politicii europene de migraţie, depăşind reticenţa Italiei, chiar înainte de un summit al celor 27 care va avea loc vineri în Spania.

Regulamentul în cauză, care va face în continuare obiectul negocierilor cu Parlamentul European, are scopul de a organiza o reacţie în cazul unui aflux masiv de migranţi într-un stat UE, aşa cum s-a întâmplat în cazul crizei refugiaţilor din 2015 – 2016. Prevede, în special, solidaritate obligatorie între statele membre şi o posibilă prelungire a duratei detenţiei migranţilor la frontierele externe ale Uniunii.

Textul prevede, în cazul unui aflux „masiv” şi „excepţional”, instituirea unui sistem de scutire mai puţin protector pentru solicitanţii de azil decât procedurile obişnuite.

Austria, Slovacia şi Cehia s-au abţinut în privinţa acestui text, în timp ce Polonia şi Ungaria s-au opus, potrivit unor surse diplomatice.

Austria s-a opus în decembrie integrării României în Schengen și nu și-a flexibilizat între timp poziția, invocând faptul că spațiul Schengen este nefuncțional în acest moment, așa că nu poate fi extins.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat recent că ia în calcul să dea în judecată Austria la Curtea Europeană de Justiție, dacă va mai bloca încă o dată România.