Preşedintele CEDO, în vizită în România. A avut discuții cu procurorul general, cu reprezentanții CSM şi cu procurori şefi ai parchetelor de pe lângă curţile de apel

Potrivit Parchetului General, citat de News.ro, vizita a fost programată încă din octombrie 2018, în contextul cooperării dintre cele două instituţii.

La întâlnirea de lucru interactivă au mai participat Iulia Motoc, judecătorul din partea României la CEDO, Roderick Liddell, grefierul şef al CEDO, Nicolae Solomon, vicepreşedintele Secţiei pentru procurori a CSM, Codruţ Olaru şi Mihai Cristian Ban, membri ai CSM, conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurori generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

„În cadrul întâlnirii au fost abordate teme de interes, precum: raportul dintre obligaţia de rezervă a magistraţilor şi libertatea de exprimare în lumina jurisprudenţei CEDO, operaţionalizarea Protocoalelor nr.14 şi 16 la Convenţia (europeană) pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale – ca mijloace de eficientizare a activităţii şi pentru o mai bună interpretare a convenţiei, folosirea instrumentelor digitale pentru schimbul de jurisprudenţă, posibilitatea desemnării instanţelor constituţionale ca şi înalte jurisdicţii ce pot solicita avize consultative, independenţa şi imparţialitatea justiţiei, separaţia şi echilibrul puterilor în stat, fenomenul de judiciarizare a vieţii publice. De asemenea, au fost identificate şi prezentate grupurile mari de cauze pendinte împotriva României (cauze care privesc condiţiile de detenţie, violenţa împotriva copiilor, femeilor ş.a)”, a transmis Parchetul General.

Augustin Lazăr a subliniat implicarea pe care judecătorul naţional, Iulia Antoanella Motoc, a avut-o în organizarea dialogului dintre magistraţi şi alte profesii juridice.

De asemenea, s-a discutat despre derularea proiectului naţional „Protecţia drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale în faza de urmărire penală”, care a urmărit dezvoltarea responsabilităţii şi profesionalismului în activitatea procurorilor, pentru asigurarea respectării drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale în concordanţă cu legea fundamentală a României, cu dispoziţiile Convenţiei (europene) pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, cu procedurile Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, cu jurisprudenţa CEDO şi a CJUE.

Potrivit Parchetului General, Guido Raimondi a remarcat dimensiunea culturală a activităţii Ministerului Public, sensibilitatea magistraţilor Ministerului Public la problematica drepturilor omului, precum şi voinţa de întărire a capacităţii instituţionale în vederea respectării convenţiei, o aplicare mai bună a acesteia în ţările semnatare reprezentând soluţia reducerii numărului de cauze aflate pe rolul Curţii.