Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES
»

Premiul Nobel pentru Fizică, acordat pentru descoperirea masei neutrinilor

Premiul Nobel pentru Fizică 2015 a fost acordat laureaţilor Takaaki Kajita şi Arthur B. McDonald "pentru descoperirea oscilaţiilor neutrinilor, care arată că neutrinii au masă". Fiind considerate până acum ca particule fără masă, descoperirea celor doi cercetători este de importanţă majoră în fizica fundamentală. Anunţul  a fost făcut de Academia Regală de Ştiinţe din Stockholm, Suedia, la ora locală 11:45 (ora României 12:45).

06 Octombrie 2015, 12:53 (actualizat 07 Octombrie 2015, 16:16) | de Liliana Teică |
Laureaţii Nobel pentru Fizică 2015
Laureaţii Nobel pentru Fizică 2015
Takaaki Kajita şi Arthur B. McDonald laureaţii Nobelului pentru Fizică 2015
Anunţ premiul Nobel pentru Fizică 2015
Alfred Nobel
Medalia pentru Premiul Nobel pentru Fizică şi Chimie
Medalie Alfred Nobel
Testament Alfred Nobel
Neutrini

Premiul Nobel pentru Fizică 2015 recompensează pe cercetătorii Takaaki Kajita, din Japonia, şi Arthur B. McDonald, din Canada, pentru contribuţia lor esenţială la experimentele care demonstrează că neutrinii îşi schimbă identitatea. Această metamorfoză arată că neutrinii au masă. Decoperirea  schimbă modul în care înţelegem funcţionarea materiei şi poate fi crucială pentru felul în care privim Universul.

Takaaki Kajita este cetăţean japonez. S-a născut în anul 1959 la Higashimatsuyama, Japonia. Doctor în Fizică al Universităţii din Tokio, din anul 1986, şi director al Institute for Cosmic Ray Research şi profesor la Universitatea din Tokio.

Arthur B. McDonald este cetăţean canadian. S-a născut în 1943 in oraşul Sydney, Canada. Doctor în Fizică al  Californa Institute of Technology, Pasadena. Profesor emerit la Queen’s University, Kingston, Canada.

Neutrinii sunt particule subatomice, aproape fără masă, care nu interacţionează şi sunt de aceea foarte dificil de studiat, iar descoperirea celor doi cercetători este considerată istorică pentru fizica particulelor.

(w380) NeutriniDupă fotoni, particulele luminii, neutrinii sunt cele mai numeroase particule din Univers, iar Pământul este în mod constant bombardat de ei.

Mulţi sunt creaţi în cursul reacţiilor dintre radiaţiile cosmice şi atmosfera Pământului, iar alţii sunt produşi în recţiile nucleare din interiorul Soarelui.

Premiul Nobel pentru Fizică

Fizica a fost primul domeniu de acordare a premiilor menţionat în testamentul lui Alfred Nobel, prin care savantul şi omul de afaceri suedez hotăra ca veniturile imensei sale averi să fie oferite în fiecare an "sub formă de premii celor care, în anul precedent, au adus cele mai mari servicii umanităţii".

Din anul 1901, premiul pentru Fizica a fost acordat de 108 ori şi au fost 199 de laureaţi, între care doar două femei: Marie Curie şi Maria Goeppert-Mayer.

(w220) Medalia peDe 47 de ori premiul a fost acordat unui singur laureat, iar o persoană, John Bardeen, a primit un Nobel pentru Fizică de două ori.

Cel mai tânăr dintre laureaţii Premiilor Noben a fost Lawrence Bragg, care avea 25 de ani când a primit premiul Nobel pentru Fizică, împreună cu tatăl său, în 1915. Cel mai vârstnic laureat  este Raymond David Jr., care avea 88 de ani când a primit premiul pentru fizică, în 2002.

În 2014,  Isamu Akasaki, Hiroshi Amano şi Shuji Nakamura au primit Nobelul pentru Fizică pentru inventarea diodelor electroluminiscente (LED, n.r.).

De-a lungul istoriei de peste un secol a premiilor Nobel, printre laureații în domeniul fizicii s-au numărat:

Wilhelm Conrad Röntgen (1901 pentru descoperirea razelor X);

Guglielmo Marconi (1909, pentru contribuția adusă dezvoltării telegrafiei fără fire);

Max Planck (1918, pentru descoperirea energiei quantice);

Albert Einstein (1921, pentru descoperirile sale privind teoria fizicii, precum şi pentru descoperirea legii efectului fotoelectric);

Niels Bohr (1922, pentru investigațiile asupra structurii atomului şi a radiaţiilor emanate de acesta);

James Chadwick (1935, pentru descoperirea neutronului);

Wolfgang Pauli (1945, pentru descoperirea Principiului de excludere, numit şi Principiul Pauli);

Roy Glauber, John Hall şi Theodor Haensch (2005, pentru lucrările lor în domeniul luminii şi opticii);

John C. Mather şi George F. Smoot (2006, pentru descoperirea formei de materie neagră şi a caracteristicii anizotropice a radiaţiei cosmice de fundal);

Albert Fert şi Peter Grünberg (2007, pentru descoperirea magnetorezistenţei gigantice GMR — ce permite citirea informației stocate pe hard-diskuri);

Saul Perlmutter, Brian Schmidt şi Adam Riess (2011, descoperirea faptului că Universul este în expansiune accelerată, prin observarea supernovelor îndepărtate);

Calendarul acordării Premiilor Nobel în 2015

După Nobelul pentru Fizică vor urma:

Premiul Nobel pentru Chimie - Miercuri 7 octombrie, ora locală 11:45 a.m.
Premiul Nobel pentru Pace – Vineri 9 octombrie, ora locală 11:00 a.m.
Premiul Nobel pentru Ştiinţe Economice – Luni 12 octombrie, ora locală 1:00 p.m.
Premiul Nobel pentru Literatură – data urmează să fie stabilită.

Premiile Nobel

(w220) Testament

Au fost create în 27 noiembrie 1895 de savantul şi omul de afaceri suedez Alfred Nobel care, prin testamentul sau, a întemeiat o fundaţie cu scopul ca veniturile imensei sale averi să fie oferite în fiecare an "sub formă de premii celor care, în anul precedent, au adus cele mai mari servicii umanităţii" în cinci discipline: pace sau diplomaţie, literatură, chimie, medicină şi fizică. Primele premii au fost acordate la 10 decembrie 1901,  la cinci ani de la moartea lui Alfred Nobel.

Toţi laureaţii primesc o diplomă, o medalie şi o recompensă financiară, în sumă de 8 milioane de coroane suedeze (aprox. 855.000 euro), care se împarte dacă există mai mult de un câştigător la aceeaşi categorie.

Laureaţii pentru Fizică primesc o medalie care reprezintă Natura, în forma unei zeiţe, asemănătoare cu Isis, care iese dintre nori şi are în mâini cornul abundenţei, iar vălul care îi acoperă faţa austeră este susţinut de Geniul Ştiinţei.

Pe medalie este inscripţionat un citat inspirat din Vergilius Aeneid: Inventas vitam juvat excoluisse per artes (Invenţiile îmbogăţesc viaţa, pe care arta o înfrumuseţează), iar mai jos este gravat numele laureatului. Designul apartine lui Erik Lindberg.

sursa

nobel.org

 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 18°C 13°C
IASI 12°C 11°C
CLUJ 13°C 12°C
CONSTANTA 18°C 16°C
CRAIOVA 14°C 13°C
BRASOV 13°C 11°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 23 Octombrie 2017, 11:08
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 23-10-2017
Deschidere: 7933.48
Maxim: 7952.73
Mimim: 7909.86
Variatie: -0.28%
TLV
2.25
0.44%
SNP
0.29
0.88%
FP
0.84
0%
SNG
31.95
0.16%
TGN
400.00
0%
EL
13.00
0.31%
COTE
106.00
0%
TEL
29.80
0.17%
SIF3
0.25
0.4%
BRD
12.40
0.32%
ARHIVĂ ȘTIRI