Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES
NOBEL 2016

Premiul Nobel pentru Fizică a fost împărţit de trei cercetători pentru descoperiri legate de fazele topologice ale materiei

Laureaţii Premiul Nobel pentru Fizică 2016 sunt David J. Thouless, F. Duncan M. Haldane şi J. Michael Kosterlitz pentru descoperirile teoretice legate de tranziţiile de fază topologică şi a fazelor topologice ale materiei. Luni a fost acordat Premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină.

04 Octombrie 2016, 09:16 (actualizat 04 Octombrie 2016, 19:34) |
Nobel pentru Fizică
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:
 |  GALERIE FOTO

Academia Regală Suedeză de Ştiinte a decis să atribuie Premiul Nobel pemtru Fizică din 2016 astfel: o jumătate fizicianulului David J. Thouless de la University of Washington, Seattle, SUA, iar cealaltă jumătate fiziciamului F. Duncan M. Haldane de la Princeton University, SUA şi profesorului de fizică J. Michael Kosterlitz de la Brown University, Providence, SUA.

Conform comunicatului de presă, laureaţii din acest an au deschis uşa către o lume necunoscută, unde materia poate exista în stadii neobişnuite. Ei au utilizat metode matematice avansate pentru a studia faze şi stadii neobişnuite ale materiei, iar mulţumită muncii lor de pionierat descoperirile vor avea aplicabilitate în ştiinţa materialelor şi electronică.

Utilizând topologia, o ramură a matematicii care descrie proprietăţi care se schimbă doar pas cu pas, cei trei cercetători au reuşit să uimească exterţii lumii ştiinţifice. La începutul anilor 1970, Michael Kosterlitz şi David Thouless au infirmat teoria potrivit căreia superconductivitatea sau superfluiditatea nu pot exista în straturile subţiri. Ei au demonstrat că superconductivitatea poate apărea la temperaturi scăzute şi au explicat de asemenea mecanismul, faza de tranziţie, care o face să dispară la temperaturi mai înalte.

În anii 1980, Duncan Haldane a descoperit cum conceptele topologice pot fi utilizate pentru înţelegerea proprietăţilor lanţurilor de mici magneţi care se găsesc în unele materiale.

Acum se cunosc mai multe lucruri despre starile topologice ale materiei, nu doar în straturile subţiri sau în fire, dar şi în materialele obişnuite tridimensionale. În ultimele decenii, această arie de cercetare a explodat şi datorită speranţelor care se pun în posibilitatea utilizării materialelor topologice în noua generaţie de electronice şi superconductori sau în viitoarele computere cuantice.

Seria Nobel 2016 a fost deschisă, luni, cu premiul pentru Medicină câştigat de omul de ştiinţă nipon Yoshinori Ohsumi 'pentru descoperirile sale legate de mecanismele de autofagie - un proces fundamental pentru descompunerea şi reciclarea compuşilor celulari care poate ajuta la tratarea bolilor.

Premiile aduc laureaţilor recunoaşterea internaţională a meritelor personale, faimă şi o consistentă recompensă financiară.

Toţi laureaţii primesc o diplomă, o medalie şi suma de 8 milioane de coroane suedeze (aprox. 855.000 euro), care se împarte dacă există mai mult de un câştigător la aceeaşi categorie.

(w300) Medalia No

Premiile sunt înmânate în cadrul unei ceremonii oficiale care are loc la Stockholm, în 10 decembrie 2016.

Premiul Nobel pentru Fizică

La sfârşitul secolului XIX, fizica era considerată ca fiind prima dintre ştiinţe şi probabil că şi Alfred  Nobel vedea lucrurile în acelaşi fel.

Propriile sale cercetări erau strâns legate de fizică şi aceasta a fost primul domeniu de acordare a premiilor, menţionat în testamentul său, prin care savantul şi omul de afaceri suedez hotăra ca veniturile imensei sale averi să fie oferite în fiecare an "sub formă de premii celor care, în anul precedent, au adus cele mai mari servicii umanităţii".

Academia Regală Suedeză de Ştiinţe este responsabilă pentru selecţia laureaţilor Nobel în Fizică. În acest scop nominalizează un grup de lucru compus din cinci persoane, Comitetului Nobel pentru Fizică, care trimite formulare confidenţiale persoanelor competente şi calificate să nominalizeze. Comitetul verifică nominalizările şi prezintă o listă cu propunerile de candidaţi care este discutată de un corp mai larg de membri ai Academiei.

Procesul de selecţie are mai multe faze, din septembrie, când sunt trimise formularele către cei invitaţi să facă propunerile, şi până în luna octombrie a anului următor, când Academia decide laureatul prin vot majoritar.

Decizia Academiei este definitivă şi în aceeaşi zi se anunţă numele laureatului. Numele nominalizaţilor şi orice alte informaţii despre nominalizări nu pot fi dezvăluite, timp de 50 de ani.

Anul trecut, fizicianul japonez Takaaki Kajita, de la Universitatea din Tokyo, şi canadianul Arthur B. McDonald, de la Queen's University, au împărţit această distincţie datorită contribuţiilor la experimentele care au demonstrat că neutrinii îşi schimbă identitatea şi că pentru ca o astfel de metamorfoză să se poată produce este necesar ca aceste particule să aibă masă.

Din anul 1901, Premiul Nobel pentru Fizica a fost acordat de 109 ori şi au fost 201 de laureaţi, între care doar două femei. De 47 de ori a fost acordat unui singur laureat, iar o persoană, John Bardeen, a primit acest premiu de două ori.

Cel mai tânăr laureat a fost Lawrence Bragg, care avea 25 de ani când a primit premiul împreună cu tatăl său, în anul 1915.

surse

nobel.org

 

 

Articole pe aceeaşi temă
 
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN SCI-TECH
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 11°C 13°C
IASI 7°C 10°C
CLUJ 6°C 9°C
CONSTANTA 12°C 14°C
CRAIOVA 11°C 12°C
BRASOV 6°C 9°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 14 Decembrie 2017, 02:24
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 13-12-2017
Deschidere: 7591.68
Maxim: 7596.81
Mimim: 7413.95
Variatie: -0.6%
TLV
2.08
0.71%
BRD
12.48
0.32%
FP
0.84
0.59%
SNP
0.28
0.36%
EL
10.80
1.82%
SNG
30.70
0.96%
DIGI
31.70
0%
TGN
369.00
1.33%
SIF3
0.25
0.82%
COTE
96.80
1.22%
ARHIVĂ ȘTIRI