Premierul Orban, audiat în Parlament: România a înregistrat cea mai mare creştere eonomică. Am discutat cu HoReCa despre reluarea activității
18 mai 2020, 14:09
Opoziția a acuzat guvernul pe două fronturi: haosul legislativ din ultimele 3 zile și eșecul de a sprijini companiile afectate de pandemie, în special IMM-urile. PSD și Pro România amenință chiar cu moțiune de cenzură. Premierul Ludovic Orban și-a apărat măsurile și a vorbit de planurile ambițioase de redresare a economiei. Premierul a fost susținut însă doar de liberali și de PMP. Celelalte partide au fost sceptice în legătură cu rezultatele măsurilor prezentate. Obligația de a purta mască în spațiile închise a fost respectată și nu prea la ședința Camerei Deputaților. Faptul că Marcel Ciolacu, Victor Ponta și Varujan Vosganian au vorbit de la tribună fără mască a fost taxat imediat de reprezentanții PNL. Microfonul a fost dezinfectat de stafful tehnic, iar o deputată și-a donat flaconul personal, în aplauzele sălii. La finalul ședintei, Ludovic Orban i-a cerut lui Marcel Ciolacu să dea un exemplu populației și să respecte obligația de a purta mască. Regula i-a făcut însă probleme chiar premierului: în timpul discursului, masca i-a alunecat de pe nas, astfel că a fost nevoit să o aranjeze de mai multe ori.
Discursul premierului Ludovic Orban în cadrul ședinței de plen a Camerei Deputaților, „Ora prim-ministrului”, dezbatere cu tema „Măsuri de relansare a economiei României și de atenuare a efectelor negative provocate de epidemia de coronavirus”:
Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor deputaţi, probabil antevorbitorul nu a trăit în România în ultima perioadă și nu a văzut ceea ce s-a întâmplat în România, în ultimele luni. În ceea ce privește restricțiile de activități în domeniul economic, restricțiile care au fost impuse de autorități au fost determinate de riscul la adresa vieții și sănătății oamenilor, iar aceste restricții, spre deosebire de alte țări, au fost restricții limitate. Cea mai mare parte a companiilor din România, cea mai mare parte a domeniilor de activitate au rămas în funcțiune. Cea mai bună dovadă pentru acest lucru o puteți vedea din date, iar datele arată că, pe primul trimestru, România a înregistrat cea mai mare creștere economică.
De asemenea, veți vedea și din datele de pe trimestrul II, comparativ cu alte țări, că situația economică în România este departe de a fi atât de gravă cum încearcă unii să o prezinte. Nu am oprit niciun șantier, iar lucrul acesta se vede în structura creșterii economice, pentru că în structura creșterii economice, în timp ce am înregistrat scăderi ale anumitor domenii de activitate, menținerea creșterii economice s-a datorat finanțării construcțiilor, în special construcțiile care sunt finanțate de la buget. Atât investițiile publice, care au fost susținute de la bugetul de stat, cât și investițiile din PNDL, cât și investițiile de la nivel local.
În ceea ce privește zecile de mii de firme cărora nu li se suspendă plata creditelor, există ordonanță de urgență emisă de guvern care este în vigoare și care permite companiilor să își amâne plata ratelor. Ordonanța de guvern emisă de guvernul pe care îl conduc privind suspendarea plății ratelor pe o perioadă de până la nouă luni, până la sfârșitul anului, prevede cea mai largă adresabilitate a măsurii, comparativ cu celelalte țări europene, și permite celui mai mare număr și de companii, și de persoane fizice, să apeleze la această facilitate, de suspendare a plății ratelor.
În ceea ce privește sectorul HoReCa, chiar acuma vin de la o întâlnire cu sectorul HoReCa, în care am stat de vorbă cu niște oameni care înțeleg realitățile și care, în ciuda unor declarații pe care le-au dat în spațiul public, au înțeles deschiderea la dialog a Guvernului pe care îl conduc și am stabilit o serie de lucruri pe care să le facem în continuare. Noi deja am făcut lucruri: impozitul special, care este plătit de HoReCa, nu a fost plătit în această perioadă și nu va fi plătit în continuare. Prin ordonanță de urgență am dat un imbold autorităților locale să scutească de la plata taxei de ocupare a domeniului public și să reducă impozitul pe clădiri sau taxa pe clădire în cazul în care clădirile sunt închiriate sau concesionate din spații publice. De asemenea, am oferit un mare ajutor – și aici vă spun că peste 120.000 de angajați din sectorul HoReCa au beneficiat de plata șomajului tehnic. Dar aș vrea să mă refer mai puțin la trecut și mai ales în fața unui antevorbitor care are ochelari de cal și nu vrea să vadă realitatea. Eu am să mă refer la viitor, pentru că important este cum reclădim economia românească și, mai ales, cum o reclădim sănătos. Până acum a fost aplicat un model de creștere economică care s-a bazat pe stimularea creșterii economice prin creșterea artificială a cererii, a consumului, un model care are limite, un model care ne-a dus la grave dezechilibre economice, un model care ne-a adus la o stare de dependență a economiei românești inclusiv în domenii fundamentale, cum este agricultura, de importuri, pentru că n-a existat niciodată un plan, așa cum vrem noi să îl punem în practică, și anume un plan care se bazează pe un principiu simplu: ce se poate produce în România trebuie produs în România, iar guvernul trebuie să fie partenerul oricărui investitor care vrea să realizeze în România investiții care să genereze cu adevărat producție în România. Suntem, de exemplu pe agricultură, avem dependență de importuri pe aproape tot ce înseamnă input-uri, de la fertilizanți, avem 700 de milioane de euro deficit în balanța comercială pe fertilizanți, în condițiile în care România a excelat în materie de petrochimie, în condițiile în care noi avem gaz și în condițiile în care se știe că cea mai proastă formă de utilizare a gazului este să-l arzi, în timp ce cea mai eficientă formă de utilizare a gazului este să îl procesezi în industria petrochimică. Suntem dependenți de aproape tot ce înseamnă, de la semințe până la… nici măcar ferme de reproducție pentru porci, pentru păsări nu am avut grijă să construim în toată perioada asta, în care nu a fost PNL la guvernare, domnul Ponta, decât întâmplător și o foarte scurtă perioadă de timp, un rol secundar, în perioada în care dumneavoastră ați fost premier.
Vă spun pe scurt, întrucât timpul care mi s-a acordat e limitat, dar mă voi exprima către cetățenii români mai pe larg. Pregătim un plan de reconstrucție economică pe baze sănătoase, care să pună în primul plan investițiile, pentru că modelul de dezvoltare economică sănătos trebuie să se bazeze pe investiții, investiții pe inovare, pe aplicarea rezultatelor inovării, pe creșterea competitivității, pe creșterea procesării în economia românească a valorii adăugate pe care o realizăm în economia românească, nu să menținem starea pe care am găsit-o, în care avem deficit pe agricultură în condițiile în care suntem pe locul 5 ca țară ca suprafață agricolă și exportăm în proporție de 70% exportăm cereale vrac și animale vii, adică lucruri cu o valoare adăugată minimă și chiar și pentru asta din valoarea adăugată aproape 85% nu intră în buzunarele fermierilor sau a crescătorilor de animale, ci intră în buzunarele celor care au speculat lipsa de finanțare a agriculturii românești, dependența fermierului român de sistemele de input-uri și de output-uri care au funcționat la nivel mondial.
În continuare cred că în România avem cupru și trebuie să folosim cupru mod inteligent, nu să exportăm în China ceea ce exportăm astăzi. Să avem capacitatea și producem bare de cupru, să avem capacitatea să utilizăm aceste bare de cupru pentru a genera produse cu valoare adăugată. Punem la punct o schemă foarte amplă de susținere a investiţiilor, atât în sectorul public. Nu a existat niciodată România un proiect atât ambițios cum este proiectul nostru, în care vrem să alocăm sume uriașe pentru investiții publice în infrastructură, în infrastructura de transport, în infrastructura energetică, în infrastructura sanitară – apropo de infrastructura sanitară a trebuit să venim noi la guvernare ca, după cinci ani de bătut pasul pe loc, în nici şase luni noi să semnăm contractele de finanțare pe spitalele regionale. Nu vă mai spun de alte şi alte proceduri de investiţii în infrastructura de transport care au fost blocate până în momentul de faţă numai din cauza faptului că nu se înţelegeau unii cu constructorii, care să câștige licitații. Punem la punct chiar în săptămâna asta o schemă de garantare a creditelor pentru companiile care nu pot să se adreseze IMM Invest, iar în ceea ce privește IMM Invest nu vă mai luaţi după informaţiile care sunt în presă. La ora actuală sunt aproape 5.000 de credite aprobate, iar numărul lor va crește în continuare. Singurul lucru pe care trebuie să îl știți este că între momentul în care o bancă îşi dă acordul să aprobe un credit şi semnarea contractului de creditare este necesară semnarea unui contract în baza unui plan de afaceri, dacă e vorba de investiții sau a unor date care trebuie puse la punct de compania care are nevoie de creditul respectiv. (…) Schema de garantare a creditului comercial între companii pentru a fluidiza fluxul de bani între companii și a bloca mecanismul pe care o companie bolnavă poate să afecteze toate companiile din lanț; schema de garantare a factoringului, a instrumentelor de plată, cum sunt cambii, bilete la ordin, acreditive de export tocmai pentru a susține financiar; o schemă de ajutor de stat pentru investițiile Greenfield, în care nici măcar nu au fost consumați banii alocați în bugetele anterioare pentru investițiile de la firul ierbii, de care are nevoie România, mai ales în condițiile în care e o tendință de relocare atât din China, cât și din Marea Britanie.
Am identificat resurse financiare, aproape două miliarde de euro în momentul de față pentru a genera programe de susţinere a Întreprinderilor Mici și Mijlocii în proiecte de investiții, și, de asemenea, 300 de milioane de euro capital de lucru pentru repornirea companiilor care au fost afectate în perioada respectivă, inclusiv HoReCa; realizarea unui fond de investiții, dar nu garantând cu acțiunile companiilor de stat, ci un fond de investiții pe modelul în care polonezii au construit un fond de investiții care a folosit enorm dezvoltării economice, creșterii companiilor, internaționalizării companiilor și aceeași schemă trebuie să o folosim și noi printr-un fond de investiții adevărat, în care să intre și capital privat și în care managementul să nu fie asigurat de politruci, ci să fie asigurați de oameni care știu să aloce resursele financiare pentru sprijinirea investițiilor. Închei prin a vă spune că ne gândim inclusiv la scheme de ocupare, programe ample de ocupare a mâinii de lucru, a forței de muncă disponibilizate. În momentul de față, estimarea noastră este că aproape 800.000 de români sunt în căutarea unui loc de muncă și va trebui să folosim toate instrumentele pe care ni le pune la dispoziție, fie programul SURE, fie instrumentul de măsură /…/ prin care să susținem plata salariilor pentru cei care reangajează, readuc la muncă angajații care au fost în șomaj tehnic, de asemenea pentru cei care angajează mână de lucru aflată în căutarea unui loc de muncă. Vă mulţumesc, domnule președinte.
ACTUALIZARE: „În ceea ce priveşte restricţiile de activităţi în domeniul economic, acestea au fost determinate de riscul la adresa vieţii şi sănătăţii oamenilor. Aceste restricţii au fost limitate, spre deosebire de altă ţări. Cea mai mare parte a companiilor din România au rămas în funcţiune. Cea mai bună dovadă o pueţi vedea din date. Datele arată că pe primul trimestru, România a înregistrat cea mai mare creştere economică. Situaţia economică în România este pe departe de a fi atât de gravă”, a spus Orban, în plenul Parlamentului.
Potrivit estimării preliminare publicate săptămâna trecută de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), România a înregistrat cel mai semnificativ avans al economiei din cele 27 de state membre ale UE, în primul trimestru din anul 2020, comparativ cu perioada similară din 2019.
Premierul a susţinut că Guvernul nu a oprit niciun şantier în timpul epidemiei de covid-19. În realitate, însă, fie autorităţile, fie patronii au oprit lucrările de pe şantier pentru a-i proteja pe muncitori de COVID-19.
Ludovic Orban a continuat consultările cu reprezentanţii industriei Horeca, despre reluarea activităţii acestui sector, în condiţii de siguranţă, atunci când situaţia epidemiologică o va permite. Măsurile au fost prezentate de premier în plenul Camerei Deputaților.
Guvernul transmite că sunt în etapă avansată de pregătire mai multe măsuri de sprijinire a economiei de care va beneficia şi industria HORECA.
Executivul a menţionat măsuri ca: acordarea de garanţii guvernamentale pentru creditele contractate de IMM-uri pentru capital de lucru şi investiţii, prelungirea acordării şomajului tehnic pentru sectoarele care nu îşi pot relua activitatea, într-o primă etapă, iar, ulterior, susţinerea din fonduri guvernamentale a unei părţi a cheltuielilor de salarizare pentru angajaţii ale căror locuri de muncă vor fi menţinute de angajatori.
Decizia chemării premierului în plenul Camerei Deputaţilor a fost luată de Biroul permanent al forului, la solicitarea grupului parlamentar Pro Europa.
Tema dezbaterii de la „Ora prim-ministrului” este: „Măsuri de relansare a economiei României şi de atenuare a efectelor negative provocate de epidemia de coronavirus”.
Urmărește-ne pe Google News
