Premierul italian Mario Draghi și-a depus demisia, parlamentul a fost dizolvat și urmează alegeri anticipate

UPDATE Italia va organiza alegeri anticipate pe 25 septembrie, după ce preşedintele Sergio Mattarella a dizolvat parlamentul în urma demisiei premierului Mario Draghi.

Sondajele arată că doar o treime dintre italieni ar fi vrut să se ajungă la anticipate, iar popularitatea lui Mario Draghi a urcat la 52 de procente.

Instalarea unui nou guvern ar putea să dureze până în iarnă chiar, în funcție de cât de puternică va fi majoritatea care va ieși la alegeri și de rezultatul consultărilor cu președintele. De exemplu, în 2018, Italia a avut un nou premier abia la 90 de zile de la alegerile parlamentare.

UPDATE Premierul italian Mario Draghi şi-a prezentat joi demisia sa şi a guvernului său preşedintelui Sergio Mattarella, care i-a cerut să rămână în funcţie cu titlu interimar pentru gestionarea afacerilor curente, a anunţat biroul şefului statului într-un comunicat preluat de agenţiile internaţionale de presă.

Comunicatul nu a precizat dacă Mattarella va dizolva parlamentul sau va convoca alegeri anticipate.

–-

Chiar dacă Draghi (74 de ani) a câştigat, miercuri seara, în parlamentul de la Roma cu 95 de voturi favorabile şi 39 împotrivă, cele trei mari partide – Liga, Forza Italia şi Mişcarea 5 Stele nu au participat la vot.

După acest rezultat nesatisfăcător pe ansamblu se aşteaptă ca premierul Draghi să-şi prezinte demisia preşedintelui Sergio Mattarella pentru a doua oară în decurs de o săptămână, după ce acesta refuzase să i-o accepte joia trecută.

Actualul premier şi-a susținut discursul în fața senatorilor. El a declarat că demisia a fost o alegere pe cât de dureroasă, pe atât de necesară, pentru că un premier care nu s-a prezentat niciodată în fața alegătorilor are nevoie de susținere masiva din partea Parlamentului.

Cele trei partide aparţinând coaliţiei guvernamentale conduse de Mario Draghi au anunţat, anterior, că nu vor participa la votul de încredere cerut de premier în Senatul italian, ceea ce duce de fapt la căderea guvernului de unitate naţională.

Mario Draghi s-a văzut astfel privat de sprijinul a trei membri importanţi ai coaliţiei sale: Forza Italia, partidul de dreapta condus de fostul premier Silvio Berlusconi, Liga – formaţiunea de extrema dreaptă a liderului populist Matteo Salvini şi formaţiunea populistă Mişcarea 5 Stele (M5S).

Aceste dezertări în masă ar trebui în mod logic să conducă la demisia lui Mario Draghi, care a afirmat în mai multe rânduri că nu ar rămâne în funcţie decât dacă ar avea o largă susţinere, ceea ce nu mai este cazul în prezent.

La capătul unei dezbateri agitate în Camera superioară, Mario Draghi şi-a exprimat frustrarea cu privire la partide, dintre care unele şi-au manifestat la rândul lor nemulţumirea de a nu-şi vedea punctele de vedere luate în seamă. Coaliţia care îl susţinea până acum pe Draghi, cu formaţiuni de la stânga la extrema-dreaptă, s-a destrămat astfel.

„Cu amărăciune, dar cu conştiinţa împăcată, nu vom participa la vot”, a lansat Anna Maria Bernini, preşedinta grupului Forza Italia.

Partidul îşi prezentase propria moţiune în Senat, propunând reconfirmarea lui Draghi dar fără M5S, însă Draghi nu a cerut să se voteze decât moţiunea altui senator care propunea reconfirmarea pur şi simplu a guvernului în exerciţiu.

Liga şi M5S au urmat aceeaşi linie ca şi Forza Italia.

În schimb, Partidul Democrat şi Italia Viva, formaţiuni de centru-stânga, au anunţat că vor vota moţiunea de încredere, la fel şi Împreună pentru viitor, noua formaţiune a şefului diplomaţiei, Luigi Di Maio, care împreună cu 50 de parlamentari, părăsise M5S la sfârşitul lunii iunie.

Comisarul european al economiei, Paolo Gentiloni, a considerat „iresponsabile” miercuri partidele coaliţiei de unitate naţională în Italia, care l-au abandonat pe şeful guvernului Mario Draghi cu riscul de a „provoca o furtună”.

„Ne temem că urmează luni dificile, dar suntem o ţară mare”, a adăugat el.