Președintele, premierul și președinții celor două Camere ale Parlamentului au transmis mesaje cu ocazia Zilei victimelor Holocaustului. Iohannis: Lecția sa cutremurătoare trebuie să rămână întotdeauna în memoria noastră colectivă

Preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, deputatul Silviu Vexler, a declarat vineri că suferinţa tuturor celor care au fost ucişi în perioada Holocaustului şi vocea supravieţuitorilor Holocaustului trebuie să rămână „o sursă fundamentală de motivaţie pentru fiecare dintre noi” şi un exemplu de ‘demnitate şi speranţă’.

„Istoria nu este niciodată o întâmplare sau o coincidenţă. Nu putem şterge trecutul, oricât de tare am încerca şi indiferent cât de mult ne-am dori acest lucru. Trecutul şi mai ales lecţiile pe care le oferă pot fi însă energia de care avem nevoie pentru a merge înainte, pentru a construi viitorul şi uneori, doar uneori, trebuie să păstrăm durerea pentru a putea să găsim speranţa. Pentru astfel de zi, cum este aceasta, înainte de orice altceva, avem obligaţia să înţelegem că fiecare decizie pe care o luăm are consecinţe, dar mai ales că trebuie să construim viaţa de care victimele Holocaustului nu au reuşit să se bucure. Suferinţa tuturor celor care au fost ucişi în perioada Holocaustului, vocea supravieţuitorilor Holocaustului trebuie să rămână o sursă fundamentală de motivaţie pentru fiecare dintre noi sau, mai pe scurt, dacă vreţi, un exemplu de demnitate şi speranţă”, a spus Vexler la un eveniment dedicat victimelor Holocaustului, organizat de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România la Templul Coral.

–––––––––––

Cu toții avem responsabilitatea de a contribui la consolidarea unor societăți care promovează în continuare valorile democratice în fața urii, intoleranței, disprețului și prejudecăților, a subliniat președintele Klaus Iohannis în mesajul transmis cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, care oferă prilejul de a reflecta asupra ”unuia dintre cele mai întunecate capitole ale istoriei omenirii”.

Președintele a ținut să puncteze că astăzi ”ne aducem aminte de suferințele îndurate de victimele Pogromului din București. Între 21 și 23 ianuarie 1941, mii de evrei au fost schingiuiți, umiliți și uciși, cartierele evreiești, devastate, iar lăcașurile de cult, vandalizate”.

”Să nu uităm niciodată că Holocaustul reprezintă un apogeu al urii, intoleranței, disprețului și prejudecăților, iar lecția sa cutremurătoare trebuie să rămână întotdeauna în memoria noastră colectivă, să ne țină conștiința trează și în alertă”, a lansat un apel la vigilență Klaus Iohannis, în contextul în care ”xenofobia, rasismul, antisemitismul și discursurile pline de ură își croiesc iarăși drum pe continentul nostru, în ciuda a numeroase inițiative de combatere a acestora”.

În acest context, el a reclamat urgența acțiunii, ”cu mai mult implicare și energie” pentru ”democrație, toleranță și libertăți” și pentru a nu ”permite să fie negate ori minimalizate suferințele milioanelor de victime”.

În viziunea sa, ”este foarte important să continuăm demersurile de prevenire și combatere a antisemitismului și a rasismului, astfel încât să creăm o lume mai sigură și mai tolerantă, un obiectiv care nu poate fi îndeplinit în lipsa unei educații cuprinzătoare la nivelul întregii populații”.

”Trecerea timpului alterează adesea imaginea trecutului și modul în care ne raportăm la el, cu atât mai mult atunci când sunt făcute eforturi stăruitoare pentru ca adevărul istoric să fie înlocuit cu minciuna criminală. Pasivitatea în fața rasismului, antisemitismului și xenofobiei, sub orice formă, nu face decât să perpetueze manifestări ale extremismului. Cu toții avem responsabilitatea de a contribui la consolidarea unor societăți care promovează în continuare valorile democratice și le apără în fața atacurilor celor care vor limitarea drepturilor și libertăților cetățenilor”, a mai spus Klaus Iohannis.

Într-un mesaj către supraviețuitorii Holocaustului, care ”încă ne oferă privilegiul de a cunoaște din mărturiile lor dimensiunea ororilor care s-au petrecut pe continentul nostru”, șeful statului a ținut să transmită ”cele mai calde urări de sănătate și gândurile noastre bune”.

Din lacrimile, suferința și drama dumneavoastră trebuie să construim un scut pentru ca un coșmar similar să nu mai fie vreodată posibil! Avem obligația să ne asigurăm că amintirea infernului prin care ați trecut va câștiga la rândul ei bătălia cu uitarea, marginalizarea ori negarea”, a subliniat președintele responsabilitatea care ne revine.

El a amintit că ”România a făcut pași importanți în direcția prezervării memoriei și combaterii extremismului, xenofobiei, antisemitismului și urii, prin adoptarea unei legislații moderne, care să ofere mecanisme prin care derapajele pot fi sancționate, dar și pentru păstrarea și transmiterea către generațiile tinere a testamentului Holocaustului”.

”Reconfirm angajamentul României de a păstra memoria victimelor Holocaustului și de a depune toate eforturile necesare pentru a ne asigura că nu vom uita și ne vom asuma ferm în continuare valorile democratice fundamentale. Fie ca amintirea victimelor să rămână veșnică în inimile noastre!”, și-a încheiat Klaus Iohannis mesajul.

–––––––––––––––––

Premierul Nicolae Ciucă și președinții Camerei Deputaților și ai Senatului au participat la evenimentul dedicat victimelor Holocaustului organizat la Templul Coral, din Capitală.

Premierul Nicolae Ciucă a declarat, vineri, că lecţia dură a Holocaustului reaminteşte de fiecare dată ce se întâmplă atunci când majoritatea nu ia atitudine în faţa unor indivizi ori grupuri care promovează ‘idei otrăvitoare pentru societate’, menţionând că antisemitismul, extremismul şi discursul instigator la ură sunt tot mai prezente în spaţiul public şi aceste „atitudini toxice” trebuie sancţionate.

„Aducem, astăzi, un pios omagiu tuturor victimelor Holocaustului şi rememorăm una dintre cele mai cumplite pagini din istorie, când ura, barbaria şi crima au redus umanitatea la tăcere şi au distrus destinele a milioane de oameni nevinovaţi. Marcăm împreună cei 78 de ani de la eliberarea lagărului de exterminare de la Auschwitz-Birkenau într-un loc emblematic pentru comunitatea evreiască din România, care a fost martorul atacurilor brutale desfăşurate asupra evreilor în timpul Pogromului de la Bucureşti din ianuarie 1941. 27 ianuarie 1945 a însemnat finalul odiosului val de crime şi orori petrecute în timpul Holocaustului, reprezentând însă şi debutul unei lumi marcate pentru totdeauna de această vinovăţie. În acelaşi timp, omenirea şi-a asumat misiunea de a reclădi speranţa în umanitate şi în valorile fundamentale, precum şi de a onora neîncetat memoria victimelor şi de a sprijini supravieţuitorii”, a afirmat Ciucă la un eveniment dedicat victimelor Holocaustului, organizat de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România la Templul Coral.

El a subliniat că această „lecţie dură” a istoriei reaminteşte de fiecare dată ce se întâmplă atunci când majoritatea nu ia atitudine în faţa unor indivizi ori grupuri care promovează ‘idei otrăvitoare pentru societate’ şi care ‘rup echilibrul convieţuirii paşnice’.

„Nu trebuie să-i uităm însă pe acei români curajoşi care, aşa cum spunea Elie Weisel, şi-au riscat propriile vieţi şi au salvat onoarea naţiunii lor, opunându-se opresiunii şi uciderii cetăţenilor lor”, a spus Ciucă.

Premierul a menţionat că statul român a început procesul de asumare a Holocaustului în urmă cu două decenii, iar „progresele realizate în domeniul politicilor memoriei educaţiei şi cercetării despre Holocaust şi combaterii antisemitismului sunt remarcabile”.

„Recent, România adoptat o strategie dedicată prevenirii şi combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, care produce deja efecte. De asemenea, s-au parcurs paşi importanţi pentru realizarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România. În centrul acestor demersuri se află sprijinirea constantă a comunităţii evreieşti din ţara noastră şi valorizarea patrimoniului evreiesc, care este parte integrantă a culturii naţionale, obiective care vor continua să ocupe un loc prioritar pe agenda Executivului pe care îl conduc”, a adăugat Nicolae Ciucă.

Potrivit prim-ministrului, „lupta pentru apărarea valorilor fundamentale, pentru consolidarea unei societăţi reziliente şi incluzive este însă una permanentă, pentru că antisemitismul, extremismul şi discursul instigator la ură sunt tot mai prezente în spaţiul public”.

„Toate aceste curente nu fac decât să întineze memoria victimelor Holocaustului, să pericliteze valorile democratice şi statul de drept. Rămânem vigilenţi şi luăm atitudine împotriva acestor manifestări şi a celor care continuă să elogieze criminalii de război. Nu putem permite distorsionarea istoriei sau minimizarea Holocaustului. Avem instrumentele necesare pentru a ne apăra democraţia, iar toate autorităţile responsabile trebuie să îşi ducă la îndeplinire misiunea. Atitudinile toxice trebuie sancţionate, iar legislaţia trebuie aplicată consecvent. De asemenea, promovarea educaţiei, a gândirii critice şi a cunoaşterii istoriei într-un mod autentic, fără idealizări sunt prioritate”, a mai spus Ciucă.

El a subliniat că încurajează autorităţile locale să organizeze acţiuni şi manifestări dedicate Holocaustului, arătând că este necesar să fie prezente în spaţiul public comemorările şi proiectele memoriale.

„În calitate de prim-ministru al României, voi continua să susţin necondiţionat demersurile în direcţia promovării vieţii evreieşti, dar şi prevenirea şi combaterea antisemitismului, extremismului, intoleranţei şi urii. În această zi, în care la nivel internaţional se comemorează victimele Holocaustului, se cuvine ca în memoria milioanelor de persoane care au pierit în mod brutal şi inuman în lagărele de exterminare, în camerele de gazare sau în marşurile morţii să reafirm angajamentul ferm pentru consolidarea unei societăţi puternic ataşate principiilor şi valorilor democratice, să păstrăm vie amintirea victimelor”, a mai spus premierul.

––––––––––––––

Preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, a afirmat vineri că Holocaustul nu trebuie uitat, menţionând că antisemitismul, xenofobia şi rasismul sunt în continuare pericole de actualitate, iar acestea trebuie contracarate ferm şi oamenii politici nu au voie să fie „apatici”.

„Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului e unul dintre cele mai importante momente, când ne reamintim ce înseamnă drepturile omului, valorile democratice, ideea de umanitate în general şi avem nevoie să vorbim despre Holocaust ca un avertisment”, a declarat Gorghiu la un eveniment dedicat victimelor Holocaustului, organizat de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România la Templul Coral.

Ea a subliniat importanţa comunităţii evreieşti din România, evocând istoria Templului Coral, care „stă mărturie nedreptăţilor” cu care s-a confruntat această comunitate.

„Comunitatea evreiască continuă să fie una dintre cele mai importante comunităţi din România. Mă bucur mult că se fac paşi pentru a nu uita Holocaustul. În România, istoria sa va fi predată obligatoriu în şcoli. Mai mult, vom avea un Muzeu Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului în România şi există o strategie naţională, dar şi europeană pentru combaterea antisemitismului. Dacă naziştii au redus oameni la cifre, atunci noi trebuie să îi readucem în prim-plan pe victime, pe supravieţuitori, pe urmaşii lor, pe toţi cei care duc mai departe memoria Holocaustului”, a adăugat Gorghiu.

Ea a spus că oamenii politici au obligaţia morală de a aduce subiectul Holocaustului în spaţiul public şi de a vorbi despre „capcanele ignoranţei”, „într-o perioadă de criză când creşte tendinţa de a căuta vinovaţi închipuiţi”.

„Dezinformarea şi negaţionismul există în diverse forme în Europa. Mulţi le cad în plasă. De acolo se naşte discursul instigator la ură şi, în final, violenţa. Antisemitismul, xenofobia şi rasismul sunt în continuare pericole de actualitate. Politicul nu are voie să fie apatic. Dacă nu le contracarăm ferm, societatea noastră şi noi toţi vom avea de suferit”, a susţinut Gorghiu.

Alina Gorghiu a menţionat că România dispune de instrumente pentru a contracara aceste atitudini, referindu-se la acela de a vorbi public despre Holocaust.

„La graniţa României este război. Imaginile de la Bucha, Izium şi Bahmut trezesc amintiri sumbre din al Doilea Război Mondial şi validează temerile lui Primo Levi, care spunea: „S-a întâmplat şi, prin urmare, se poate întâmpla din nou, se poate întâmpla oriunde”. Au existat traume profunde care au lăsat amprente, au fost bărbaţi omorâţi, au fost femei abuzate sexual, au fost copii traumatizaţi şi omorâţi. Fiecare unghi al acestor traume trebuie studiat, dacă vrem să înţelegem sistemele corupte care au făcut posibil Holocaustul. Când lecţiile istoriei nu sunt învăţate, când adevărul este denaturat, consecinţa este că un război de agresiune fals legitimat printr-o aşa-zisă campanie de denazificare se întâmplă. Iar când asta se întâmplă, noi, ceilalţi, nu avem dreptul să stăm cu mâinile în sân pentru că ororile Holocaustului au fost posibile tocmai pentru că nu s-a intervenit la timp. Astăzi, sunt prea multe dovezi care arată că au loc crime împotriva umanităţii şi genocid în Ucraina, iar în faţa acestor probe, Europa trebuie să fie fermă şi unită atât în decizii, cât şi în acţiuni”, a transmis Alina Gorghiu.

–––––––––––––––––-

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a afirmat, vineri, că se va împotrivi întotdeauna, „cu toate forţele”, violenţei şi extremismului, subliniind că Holocaustul reprezintă o „uriaşă tragedie”.

El a participat la un eveniment dedicat victimelor Holocaustului, organizat de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, la Templul Coral.

„Iată-ne din nou împreună, la Templul Coral, comemorându-i şi aducând omagiul nostru celor care au căzut victime Holocaustului, această uriaşă tragedie din istoria noastră. Cu acest prilej, ne reînnoim responsabilitatea de a nu uita niciodată ororile acestui flagel. Trebuie să ne reamintim, totodată, nevoia permanentă de a combate orice formă de intoleranţă şi de discriminare. Să nu uităm că prăbuşirea valorilor şi dezintegrarea instituţiilor democratice au avut consecinţe dintre cele mai grave, milioane de oameni nevinovaţi devenind astfel victimele unor cruzimi enorme, de neînţeles”, a transmis Ciolacu.

Potrivit acestuia, în contextul actual, cu provocări tot mai complexe, cu manifestări ale urii şi intoleranţei, întărirea angajamentului pentru promovarea memoriei Holocaustului, precum şi pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului este cu atât mai necesară.

„De aceea, este mai important ca oricând să luptăm împotriva populismului, xenofobiei, demagogiei şi antisemitismului, astfel încât să putem oferi securitate şi bunăstare fiecărui cetăţean, indiferent de etnie, religie sau opţiune politică. Permiteţi-mi să exprim cu această ocazie, încărcată de emoţie profundă, cel mai sincer omagiu pentru victimele Holocaustului de pretutindeni. Vă asigur că, aşa cum am făcut-o în toată activitatea mea de până acum, voi continua să combat orice formă de ură şi discriminare şi să susţin libertăţile şi drepturile fundamentale care definesc societatea românească democratică. Mă voi împotrivi întotdeauna, cu toate forţele, violenţei şi extremismului, deoarece crezul meu este că doar prin toleranţă şi dialog putem construi punţi veritabile”, a completat Marcel Ciolacu.