Banca Mondială și FMI, previziuni sumbre: „Creștere uriașă” a prețurilor la alimente din cauza „catastrofei umanitare” din Ucraina

Malpass a avertizat că creşterile record ale preţurilor alimentelor împing sute de milioane de oameni în sărăcie şi reprezintă o provocare politică şi pentru guvernele care nu pot face nimic în privinţa asta.

„Este o catastrofă umană, adică nutriția scade. Dar apoi devine și o provocare politică pentru guvernele care nu pot face nimic în privința asta. Nu au provocat-o (catastrofa – n.r.) și văd prețurile crescând”, a spus el într-un interviu cu editorul de economie BBC Faisal Islam.

Banca Mondială spune că ar putea exista o creştere „uriaşă” de 37% a preţurilor la alimente, care este „amplificată pentru cei săraci”.

„Afectează alimentele de toate tipurile – uleiuri, cereale”, mai spune oficialul Băncii Mondiale.

Potrivit acestuia, accentul trebuia să se pună pe creşterea livrărilor în întreaga lume de îngrăşăminte şi alimente, alături de asistenţă direcţionată pentru cei mai săraci.

Semnalul de alarmă al FMI

„Inflația a crescut peste cea din 2021, s-au acumulat surprizele inflației. Iar în prognoza noastră, inflația în economiile avansate este proiectată la 5,7% în acest an, venind de la o scădere de 0,7% în 2020. În economiile de piață emergente, inflația este mai mare, dar creșterea ei a fost mai mică. În 2020, am avut 5,2 și previzionăm 8,7 pentru anul acesta”, a declarat Vitor Gaspar, șeful Departamentului Afaceri Fiscale din cadrul FMI.

Diferitele șocuri au adus și noi riscuri pentru finanțele publice la nivel mondial. Guvernele sunt sub presiune să facă față creșterii prețurilor la energie și alimente. Pentru a ușura povara gospodăriilor, a asigura securitatea alimentară și a preveni tulburările sociale, majoritatea guvernelor au anunțat măsuri pentru a limita creșterea prețurilor interne.

Cu toate acestea, astfel de acțiuni ar putea avea costuri fiscale mari și ar putea exacerba nepotrivirile între cererea și oferta globală, punând și mai multă presiune asupra prețurilor internaționale și ar putea duce la penurie de energie sau alimente, subliniază FMI. Acest lucru ar afecta și mai mult țările cu venituri mici care se bazează pe energie și alimente importate.

„La sfârșitul anului 2021, prețurile la energie și prețurile la alimente erau deja mari și în creștere. Invadarea Ucrainei de către Rusia a pus gaz pe foc. În acest moment, situația poate fi etichetată ca o criză alimentară și o criză energetică (…) Pentru țările sărace și în bugetul gospodăriilor, ponderea alimentelor poate ajunge până la 60%, în unele state. Comparați asta cu 10% în economiile avansate”, a subliniat Gaspar.