Prețul barilului de țiței se apropie de 100 de dolari, după ce Vladimir Putin a ordonat armatei ruse „să menţină pacea” în estul Ucrainei. Este un maxim al ultimilor 7 ani

Aurul şi petrolul s-au aflat în fruntea unei tendinţe generale de apreciere a materiilor prime după ce preşedintele Vladimir Putin a ordonat luni seara armatei ruse „să menţină pacea” în teritoriile separatiste pro-ruse din Ucraina cărora le-a recunoscut independenţa, transmite Bloomberg.

În jurul orei 10.10 GMT, la bursa de la Londra barilul de ţiţei Brent din Marea Nordului cu livrare în luna aprilie era cotat în creştere cu 3,77%, până la 98,97 dolari, după ce anterior a urcat până la 99,50 dolari.

Cotaţia barilului de ţiţei West Texas Intermediate a crescut cu peste 3%, până la peste 93 de dolari per baril, în timp ce uncia de aur a atins cea mai ridicată valoare din ultimele opt luni.

Ambele referinţe înregistrează în prezent cele mai ridicate valori din ultimii şapte ani.

Tensiunile geopolitice din Europa de Est şi Orientul Mijlociu au agitat pieţele şi au împins cotaţia barilului de petrol până la aproape 100 de dolari. Un eventual conflict în Ucraina sau sancţiunile impuse Rusiei ar putea afecta livrările de materii prime precum petrol, gaze naturale, aluminiu şi grâu. Creşterea cererii şi diminuarea stocurilor globale de petrol şi produse petroliere au alimentat şi ele tendinţa de apreciere, în condiţiile în care livrările suplimentare din Iran sunt incerte având în vedere că negocierile pe tema programului nuclear se prelungesc.

„Săptămâna aceasta, Ucraina va domina volatilitatea pe pieţele la termen scurt. Petrolul se va tranzacţiona la peste 130 de dolari barilul dacă tancurile vor trece graniţa ucraineană. Asta ar fi un element negativ pentru acţiuni dar şi mai grav pentru aur„, spune Jeffrey Halley, analist la Oanda Asia Pacific Pte.

„Cel mai important impact se va resimţi probabil asupra preţurilor la materiile prime„, afirmă la rândul său Neil Shearing, analist la Capital economics.

Aluminiul şi nichelul fac parte din metalele care sunt dependente de oferta rusească, iar cotaţiile lor au explodat ca urmare a ameninţării care planează asupra producţiei ruseşti, explică Al Munro, broker la Marex.

Tona de aluminiu a ajuns marţi la o valoare de 3.380 de dolari la bursa de metale de la Londra (London Metal Exchange, LME), foarte aproape de recordul istoric atins în 2008. La rândul său, nichelul a atins un nou record, de 24.295 de dolari pe tonă, un preţ pe care acest metal nu l-a mai atins după luna august 2011.

În acelaşi timp, la Bursa de cereale de la Chicago cotaţiile futures la grâu au urcat la cel mai ridicat nivel din ultima lună după ce tranzacţiile au fost reluate după sărbătoarea de luni din SUA. Rusia şi Ucraina sunt responsabile pentru aproape un sfert din tranzacţiile mondiale cu grâu şi o cincime din vânzările de porumb. Există îngrijorarea că o escaladare ar putea perturba livrările de cereale din bazinul Mării Negre într-un moment în care preţurile mondiale la alimente sunt deja la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu.

Preţurile de referinţă în Europa la gaze naturale au crescut marţi cu până la 13%, urmând o tendinţă generală de apreciere a cotaţiilor la materii prime, după ce preşedintele Vladimir Putin a ordonat luni seara armatei ruse „să menţină pacea” în teritoriile separatiste pro-ruse din Ucraina cărora le-a recunoscut independenţa, transmite Bloomberg.

Chiar dacă nu există detalii cu privire la numărul soldaţilor sau când anume vor ajunge soldaţii ruşi în în teritoriile separatiste pro-ruse din Ucraina, un conflict ar putea perturba livrările de gaze naturale ruseşti destinate Europei, din care o treime trec în mod normal prin conductele din Ucraina. În plus, sancţiunile impuse Moscovei ar putea întrerupte tranzacţiile cu energie iar diminuarea capacităţii Rusiei de a face tranzacţii în valută va perturba pieţele de materii prime, de la petrol şi gaze şi până la metale şi produse agricole.

„Asta înseamnă preţuri mai mari la gaze pentru o perioadă mai îndelungată, în contextul în care piaţa este de mai multe luni foarte tensionată. Este posibil să urmeze şi unele sancţiuni impuse de SUA şi UE”, a declarat Katja Yafimava, analist la Oxford Institute for Energy Studies.

La hub-ul de gaze de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa, cotaţiile futures pentru luna următoare au urcat marţi dimineaţa până la 82 de euro pentru un Megwat-oră. Ulterior cotaţiile au scăzut uşor până la 80 de euro pentru un Megwat-oră, însă chiar şi aşa este vorba de preţ cu 10% mai mare decât cel înregistrat luni seara.

Există îngrijorarea că o invazie a Ucrainei ar putea duce la suspendarea procedurii de autorizare a gazoductului Nord Stream 2. Această procedură a fost pusă în aşteptare la finele anului trecut după ce operatorului i s-a cerut să respecte anumite cerinţe exprimate de Autoritatea de reglementare în sectorul energiei din Germania. „O nouă întârziere în reluarea procesului de autorizare a Nord Stream 2 este posibilă”, a apreciat Katja Yafimava.

Cu toate acestea, în prezent Europa este într-o poziţie mult mai bună pentru a face faţă unor eventuale perturbări în aprovizionarea cu gaze, comparativ cu situaţia de la finele anului trecut. Condiţiile meteo favorabile şi livrările record de gaze naturale lichidate din SUA au încetinit scoaterea de gaze din depozite, astfel că până la finele acestei luni gradul de umplere a depozitelor europene ar trebui să revină la media multianuală pentru această perioadă, după ce anterior a scăzut la un nivel record.

Statele Unite ale Americii și miniștrii de externe ai UE pregătesc noi sancțiuni împotriva Rusiei

Statele Unite ar putea impune noi sancţiuni împotriva Rusiei, marţi, după un răspuns iniţial prudent la ordinul preşedintelui Vladimir Putin de a desfăşura trupe ruse în două zone separatiste din Ucraina. „Plănuim să anunţăm marţi noi sancţiuni împotriva Rusiei, ca răspuns la deciziile şi acţiunile Moscovei de luni. Ne coordonăm cu aliaţii şi partenerii noştri pentru acest anunţ„, a declarat luni pentru AFP un purtător de cuvânt al Casei Albe.

Ambasadorii UE se vor întâlni marţi pentru a discuta posibile sancţiuni ca răspuns la decretul semnat de Putin, chiar dacă ar putea dura mai multe zile până când va fi finalizat un pachet de măsuri. Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a catalogat recunoaşterea de către Rusia a independeţei teritoriilor separatiste pro-ruse din Ucraina drept o încălcare flagrantă a dreptului internaţional, a integrităţii teritoriale a Ucrainei şi a acordurilor de la Minsk. „UE şi partenerii vor reacţiona cu unitate, fermitate şi hotărâre în solidaritate cu Ucraina”, a declarat Ursula von der Leyen într-o postare pe Tweeter.