Președintele Uniunii Naționale a Barourilor, Traian Briciu: În 20 de ani s-a produs o degradare a rolului apărării. Ceea ce nu e o problemă a noastră, a avocaților, ci a cetățenilor

Protestul nostru de astăzi nu trebuie văzut în niciun caz ca o formă de blocare a justiției, dacă era așa, nu era o zi și nu era în forma aceasta, a explicat, la TVR Info, prof. Traian Briciu, președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România. Ziua asta de întrerupere a activității în toate barourile reprezintă, de fapt, doar un semnal de alarmă.

Traian Briciu, președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România: De cele mai multe ori, problemele care au fost dezbătute în spațiul public au fost problemele reale ale justiției, dar din perspectiva sistemului judiciar. Foarte puțin s-a dezbătut problema dreptului la apărare. Noi am analizat și am constatat că în 20 de ani s-a produs o degradare a rolului apărării. Ceea ce nu e o problemă în esență a noastră, a avocaților, e o problemă a cetățenilor.

Iată câteva probleme care țin de dreptul la apărare și care se referă la accesul la justiție al cetățeanului:

– taxele judiciare de timbru sunt după un sistem învechit calculate și prohibitiv, în multe cazuri. Prin sistemul actual, se îngrădește accesul cetățeanului la justiție

– ajutorul public judiciar și asistența judiciară – bugetele sunt subfinanțate. Prof. Traian Briciu: O persoană, ca să poată accede la serviciile unui avocat, trebuie să se încadreze în niște plafoane foarte foarte mici. Ca o persoană să se califice în zona civilă ar trebui să aibă un venit de până la 300 de lei, iar dacă are un venit de 600 de lei, doar jumătate: ca să acceadă și la o scutire de taxă de timbru și la un serviciu avocațial. S-ar prezuma că dacă ai peste 300 sau 600 de lei înseamnă că ești o persoană bogată?

Traian Briciu, președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România: Noi, dacă protestăm astăzi că există, într-adevăr, întârzieri foarte mari în redactarea hotărârilor judecătorești, aparent s-ar spune că o facem împotriva judecătorilor. Nu, categoric nu este vorba de așa ceva. Noi știm că multe din aceste întîrzieri sunt justificate de judecători prin schemele reduse de personal, prin subfinanțarea sistemului judiciar. Dar în realitate, problemele sistemului judiciar nu se pot realiza decât în felul următor: trebuie un dialog între următoarele categorii: Justiția (reprezentată de Înalta Curte, Consiliul Superior al Magistraturii – CSM), Ministerul Justiției (Executivul), Parlamentul (Legislativul) și noi, ca parteneri ai Justiției, ca să vedem fiecare ce responsabilități avem. Noi am avansat propuneri cu privire la comprimarea timpul judiciar sau la împrospătarea corpului profesional al magistraților, însă fără un dialog între toți factorii implicați nu vom face decât să tragem un semnal de alarmă și să rămână în van.

Potrivit președintelui Uniunii Naționale a Barourilor, în solicitările protestului de astăzi al avocaților sunt trei categorii de lucruri:

– unele se pot rezolva de mâine, printr-un dialog între avocați și instanțe, la nivel central și local. Sunt chestiuni care țin de uzanțe și comportament. De exemplu: Nu poți să reduci cheltuiala de judecată la nivel derizoriu și în același timp, unui alt actor, cum e expertul să-i dai un onorariu mare.

– unele se pot rezolva într-un termen mediu: Cum ar fi bugetele pentru justiție, sau câteva legi care să coreleze unele aspecte

– și unele care se pot rezolva numai într-un termen mai lung, cum e completarea schemelor de personal, crearea unor mecanisme de comprimare a timpului procesual.

Citește și:

”Ziua Fără Avocați”. Apărătorii au intrat în sălile de judecată doar pentru urgențe