Președintele Klaus Iohannis, în intervenția din cadrul Adunării Generale a ONU: România nu a fost ocolită de efectele adverse ale schimbărilor climatice

Nici România nu a fost ocolită de efectele adverse ale schimbărilor climatice le-a spus Klaus Iohannis șefilor de stat prezenți la lucrările Adunării Generale a ONU. Și chiar dacă această dezbatere este, practic, inexistentă la București, președintele României a dat asigurări că avem chiar câteva strategii naționale pentru a combate aceste efecte. Klaus Iohannis a legat însă această temă a dezvoltării durabile în acord cu respectul pentru mediu de securitate. Mai ales în regiunea Mării Negre, unde se află România, o regiune unde există mai multe conflicte nerezolvate care reprezintă un focar de instabilitate. Aici Klaus Iohannis a enumerat mai multe riscuri de securitate care trimit destul de străveziu la Rusia, fără însă să pronunțe explicit acest nume. Klaus Iohannis a vorbit și despre prezența militară pe teritoriul altor state, despre tactici hibride și despre gesturi agresive. E foarte probabil ca aceste teme să fi fost și pe agenda întâlnirilor bilaterale pe care le-a avut azi Klaus Iohannis cu președintele Ucrainei și președintele Georgiei. Președintele României a dat asigurări că țara noastră intenționează să rămână un pilon de stabilitate în regiune și să contribuie în continuare activ la eforturile ONU pentru pace în zonele cu risc din întreaga lume. Suntem deja prezenți în Afganistan, Sudan, Haiti, Georgia, iar de luna viitoare Armata Română va fi prezentă și în Mali, cu 120 de militari și 4 elicoptere.

Marți seară, președintele Klaus Iohannis și soția sa, Carmen, au participat la recepția tradițională oferită de președintele și de Prima Doamnă a SUA, în onoarea șefilor de delegații, un prilej pentru liderii lumii să discute despre temele în dezbatere la Adunarea Generală a ONU, a relatat Ramona Avramescu.

ACTUALIZARE Discursul președintelui Klaus Iohannis la ONU:

Onorabil Președinte al Adunării Generale, Onorabil Secretar General, Excelențe, Doamnelor și domnilor,

Sunt onorat să mă adresez Adunării Generale și să prezint angajamentul reînnoit al României față de multilateralism și ordinea internațională bazată pe norme, având Organizația Națiunilor Unite în centrul său.

Odată cu căderea oribilului regim comunist, acum 30 de ani, țara mea a pornit pe drumul spre o nouă eră a libertății, democrației și prosperității.

Cortina de Fier a fost înlocuită de hotărârea noastră puternică de a ne realătura familiei de valori occidentale și de a interacționa deschis cu restul lumii, în baza respectului profund pentru principiile democratice și statul de drept la nivel internațional.

Astăzi, suntem – cu toții – profund interconectați prin guvernanța multilaterală și, mai mult ca oricând, trebuie să apreciem spiritul autentic de cooperare pe care Organizația Națiunilor Unite l-a promovat întotdeauna și care este indispensabil în găsirea de soluții eficiente la provocările internaționale.

Cea de-a 75-a aniversare a Organizației Națiunilor Unite, în 2020, este o oportunitate ca Organizația noastră să își intensifice eforturile de punere în aplicare a pachetului ambițios de reformă al Secretarului General al ONU, de a moderniza Organizația și de a ne asigura că va produce rezultate pentru toți.

Puteți conta pe România și pe angajamentul nostru activ în realizarea acestor eforturi ambițioase.

Doamnelor și domnilor,

Schimbările climatice reprezintă, fără îndoială, o provocare globală – de la penuria de apă și insecuritatea alimentară, până la creșterea nivelului mărilor și oceanelor. Mulțumesc Secretarului General pentru leadership-ul său în generarea unei agende semnificative pe această temă, pe întreg parcursul acestui an.

Nici România, din păcate, nu a fost ocolită de efectele adverse ale schimbărilor climatice.

Dar am venit la această sesiune a Adunării Generale cu speranță și responsabilitate.

Speranța că nu este prea târziu să avem o planetă sigură și unde mediul este protejat pentru copiii noștri și responsabilitatea de a întreprinde măsuri concrete pentru a îndeplini angajamentele luate prin Acordul de la Paris și prin regulile convenite la Katowice, inclusiv prin continuarea eforturilor de a limita creșterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelul preindustrial.

Strategia Națională a României privind Schimbările Climatice a fost concepută cu scopul de a forma o economie rezistentă la schimbările climatice, cu emisii reduse de dioxid de carbon, capabilă să integreze politicile climatice printr-o creștere economică inteligentă.

Obiectivul nostru este să ajungem, până în 2050, la o societate în care politicile economice, sociale și de mediu sunt interconectate și concepute pentru a asigura o dezvoltare durabilă, standarde de viață ridicate și o calitate crescută a mediului înconjurător.

Promovarea agendei Uniunii Europene privind schimbările climatice a fost, de asemenea, o prioritate pentru România în timpul mandatului său de Președinție a Consiliului UE, în primul semestru al acestui an. Tranziția la o economie neutră din punct de vedere climatic a fost intens dezbătută în cadrul UE, iar strategia pe termen lung a UE privind schimbările climatice urmează să fie finalizată în curând.

În același timp, România a răspuns apelului Secretarului General de a demara inițiative naționale în nouă domenii concrete, cu potențial de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și a intensifica, la nivel global, acțiunile vizând adaptarea și reziliența.

O astfel de listă a fost transmisă Reprezentantului special al ONU pentru Summitul pentru Acțiune Climatică.

Doamnelor și domnilor,

Adaptarea la efectele negative ale schimbărilor climatice și atenuarea acestora fac parte din strategia mai amplă de dezvoltare durabilă la nivel național și global.

În România, un document strategic cu acest obiect lansat anul trecut – Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 – ne va ghida acțiunea pe acest palier pentru următorii 12 ani.

Elaborată în baza unei ample consultări publice, Strategia reflectă așteptările societății noastre și identifică politicile necesare pentru îndeplinirea celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă. Înființarea de nuclee de dezvoltare durabilă în cadrul administrației și crearea unei coaliții a societății civile pentru dezvoltare durabilă reprezintă doar câteva instrumente pe care le avem în vedere pentru a amplifica eforturile noastre naționale în acest domeniu.

Dragi colegi,

Stimați delegați,

Dezvoltarea și securitatea sunt interconectate. Cu toate acestea, abordarea bazată pe legătura dintre securitate-dezvoltare poate să nu fie suficientă pentru a răspunde provocărilor de securitate, deoarece acestea pot avea origini care nu se limitează la dimensiunea de dezvoltare.

Din păcate, continuăm să asistăm, în regiunea noastră, la acțiuni deliberate care vizează subminarea securității.

Centura de conflicte nerezolvate din jurul Mării Negre – care are importanță strategică pentru securitatea transatlantică – rămâne o sursă importantă de instabilitate, afectând cooperarea regională și securitatea internațională în ansamblul său.

Prezența militară pe teritoriile altor țări, fără consimțământul acestora, militarizarea, gesturi agresive, amenințări de utilizare a forței și folosirea tacticilor hibride pentru a submina stabilitatea internă reprezintă dezvoltări îngrijorătoare și trebuie respinse de noi toți.

România rămâne un susținător puternic al ordinii internaționale multilaterale bazate pe reguli, construită în jurul Organizației Națiunilor Unite, care reprezintă cea mai bună speranță a noastră de a gestiona astfel de provocări. Eficacitatea acestei ordini internaționale depinde, însă, de disponibilitatea tuturor statelor membre ONU de a se angaja în găsirea de soluții multilaterale durabile, în conformitate cu valorile fundamentale ale ONU.

România rămâne ferm angajată să acționeze în acest sens, ca pilon de stabilitate în regiune, și am susținut constant eforturile ONU de a gestiona astfel de riscuri, inclusiv prin rezoluțiile Adunării Generale a ONU referitoare la aceste aspecte.

România a participat și participă la operațiuni ONU de menținere a păcii din întreaga lume, din Afganistan și Sudan până în Georgia și Haiti, și acum în Mali.

La mijlocul lunii octombrie, 120 de militari români și patru elicoptere își vor începe misiunea în Mali, o zonă critică, în sprijinul efortului ONU de a ajuta guvernul malian pentru a obține stabilitatea și pentru a construi un viitor mai sigur pentru poporul său, prin promovarea dezvoltării durabile, a păcii și a securității.

Excelențe,

România reiterează profunda îngrijorare cu privire la răspândirea globală și amploarea terorismului și condamnă în termenii cei mai fermi atacurile teroriste, inclusiv a celor care vizează reprezentanți ai misiunilor diplomatice.

Recent, astfel de atacuri care au avut loc la Kabul, Afganistan, au pus capăt vieții a doi cetățeni români și au rănit grav încă unul.

Reiterez angajamentul ferm al României pentru combaterea terorismului la nivel internațional, folosind toate instrumentele disponibile, inclusiv dreptul internațional. România a salutat reforma lansată de Secretarul General la începutul mandatului său și a sprijinit eforturile ONU care vizează întărirea coordonării și îmbunătățirea coerenței în implementarea Strategiei Globale pentru Combaterea Terorismului.

În concluzie, permiteți-mi să vă reasigur de sprijinul deplin al României în efortul de a dinamiza eforturile multilaterale pentru eradicarea sărăciei, educația de calitate, acțiunea climatică și incluziune pe parcursul celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale.

Vă mulțumesc!

ACTUALIZARE Tot miercuri, preşedintele Iohannis va participa la Forumul Politic la Nivel Înalt pe tema „Accelerarea implementării Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă”, unde va susţine o intervenţie în cadrul sesiunii tematice „Leaders Dialogue 5 – Partnerships for Sustainable Development”.

„Participarea la Forum este o oportunitate pentru România de a prezenta progresele la nivel naţional în vederea implementării Agendei, inclusiv rolul regional asumat prin organizarea unor evenimente care să promoveze parteneriate regionale în acest scop. Totodată, vor fi prezentate experienţa şi bunele practici pentru a spori eficacitatea, responsabilitatea şi caracterul participativ în realizarea progreselor la toate nivelurile privind îndeplinirea Agendei 2030”, a informat Administraţia Prezidenţială.

Preşedintele Iohannis a participat, marţi, la New York, la deschiderea segmentului la nivel înalt al celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, la recepţia oferită de Uniunea Europeană în onoarea şefilor de delegaţii şi la recepţia tradiţională oferită de preşedintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, şi prima doamnă în onoarea şefilor de delegaţii.

Din delegaţia care îl însoţeşte pe şeful statului fac parte ministrul de Externe, Ramona Mănescu, consilierii prezidenţiali Andrei Muraru şi Bogdan Aurescu, consilierul de stat Dana Bârsan şi reprezentantul permanent al României la ONU, Ion Jinga.

Preşedintele Klaus Iohannis conduce, de marţi până joi, delegaţia României la ONU. (Sursa: Agerpres)