Președintele: "Este posibilă varianta stării de alertă". Ce acte normative o reglementează și ce implică această situație excepțională

Președintele Klaus Iohannis a anunțat, marți, într-o conferință de presă, că după data de 15 mai este posibilă varianta ca starea de urgență să fie înlocuită cu starea de alertă.

28 Aprilie 2020, 18:58 (actualizat 28 Aprilie 2020, 21:15) |
Judecătorul Constantin Udrea, despre măsurile care se iau în starea de alertă
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:

Întrebat dacă după 15 mai are posibilitatea să prelungească starea de urgență sau dacă Guvernul poate da stare de alertă, Iohannis a spus că este posibil să fie stare de alertă după această dată.

„Decizia nu o vom lua mâine (miercuri – n.r.) fiindcă vrem să urmărim cum evoluează situația din punct de vedere epidemiologic. ȘI decizia dacă vom prelungi starea de urgență sau dacă vom găsi o formă alternativă, de exemplu, stare de alertă, o vom lua probabil în cursul săptămânii viitoare, când avem noi date despre mersul epidemiei, însă pot să vă spun, poate cu titlu de premieră, că legislația secundară aferentă variantei în care nu prelungim starea de urgență este aproape finalizată. Eu am dorit să fim pregătiți din timp și pentru o variantă și pentru cealaltă”, a spus Iohannis.

Președintele a mai spus că până în toamnă vrea ca România să aibă rezerve semnificative pentru situația în care va veni al doilea val al epidemiei sau va veni o altă boală.

Starea de alertă: ce acte normative o reglementează și ce implică această situație excepțională

Starea de alertă este reglementată de articolul 53 din Constituția României, dar și de OUG 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență. Legea fundamentală spune că starea de alertă trebuie să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere libertății.

Odată cu expirarea decretului care a prelungit starea de urgență, în 15 mai, România ar putea intra în „stare de alertă”. Aceasta va permite autorităților să mențină anumite restricții pentru a limita efectele negative provocate de epidemia de COVID-19.

Potrivit articolului 53 alineatul (1) din Constituție, „exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav”.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că „Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății”.

Pe de altă parte, un alt act normativ care stabilește reglementări în cazul stării de alertă este Ordonanța de urgență nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență

Conform articolului 2 litera f) a OUG 21/2004, starea de alertă se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acțiuni și măsuri de prevenire, avertizare a populației, limitare și înlăturare a consecințelor situației de urgență.

De asemenea, și articolul articolul 4 din aceeși ordonanță de urgență stabilește la articolul (2) că „Pe timpul stării de alertă se pot dispune, cu respectarea prevederilor art. 53 din Constituția României măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăți fundamentale referitoare, după caz, la libera circulație, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forțate, dreptul de proprietate privată ori la protecția socială a muncii, aflate în strânsă relație de cauzalitate cu situația produsă și cu modalitățile specifice de gestionare a acesteia”.

Sursa: Mediafax

Starea de alertă: ce acte normative o reglementează și ce implică această situație excepțională

Starea de alertă este reglementată de articolul 53 din Constituția României, dar și de OUG 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență. Legea fundamentală spune că starea de alertă trebuie să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere libertății.

Odată cu expirarea decretului care a prelungit starea de urgență, în 15 mai, România ar putea intra în „stare de alertă”. Aceasta va permite autorităților să mențină anumite restricții pentru a limita efectele negative provocate de epidemia de COVID-19.

Potrivit articolului 53 alineatul (1) din Constituție, „exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav”.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că „Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății”.

Pe de altă parte, un alt act normativ care stabilește reglementări în cazul stării de alertă este Ordonanța de urgență nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență

Conform articolului 2 litera f) a OUG 21/2004, starea de alertă se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acțiuni și măsuri de prevenire, avertizare a populației, limitare și înlăturare a consecințelor situației de urgență.

De asemenea, și articolul articolul 4 din aceeși ordonanță de urgență stabilește la articolul (2) că „Pe timpul stării de alertă se pot dispune, cu respectarea prevederilor art. 53 din Constituția României măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăți fundamentale referitoare, după caz, la libera circulație, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forțate, dreptul de proprietate privată ori la protecția socială a muncii, aflate în strânsă relație de cauzalitate cu situația produsă și cu modalitățile specifice de gestionare a acesteia”.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat, marți, într-o conferință de presă, că după data de 15 mai este posibilă varianta ca starea de urgență să fie înlocuită cu starea de alertă.

Întrebat dacă după 15 mai are posibilitatea să prelungească starea de urgență sau dacă Guvernul poate da stare de alertă, Iohannis a spus că este posibil să fie stare de alertă după această dată.

„Decizia nu o vom lua mâine (miercuri – n.r.) fiindcă vrem să urmărim cum evoluează situația din punct de vedere epidemiologic. ȘI decizia dacă vom prelungi starea de urgență sau dacă vom găsi o formă alternativă, de exemplu, stare de alertă, o vom lua probabil în cursul săptămânii viitoare, când avem noi date despre mersul epidemiei, însă pot să vă spun, poate cu titlu de premieră, că legislația secundară aferentă variantei în care nu prelungim starea de urgență este aproape finalizată. Eu am dorit să fim pregătiți din timp și pentru o variantă și pentru cealaltă”, a spus Iohannis.

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN CORONAVIRUS
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI -1°C 5°C
IASI -4°C 5°C
CLUJ -4°C 0°C
CONSTANTA -1°C 6°C
CRAIOVA 2°C 8°C
BRASOV -4°C 2°C
Vezi toate informatiile meteo
TVR +
Canalul TVR YouTube
ARHIVĂ ȘTIRI