Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
CAMPANIE TELEJURNAL - 70 DE ANI DE PACE

Poveştile Războiului: O ţară ciopârţită

România a cunoscut în perioada interbelică cea mai mare dezvoltare economică şi culturală, dar anii de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial au fost agitaţi. Partidele extremiste ale legionarilor, susţinute de nemţi, şi cel al comuniştilor, susţinut de bolşevici, foloseau violenţa şi crima împotriva democraţiei parlamentare. Pentru a potoli apele, Carol al II-lea a instaurat dictatura regală. România era prinsă de planurile mişeleşti ale lui Hitler şi Stalin de divizare a Europei Centrale şi de Est. În vara anului 1940, România pierde teritorii istorice importante, pentru recuperarea cărora avea să intre în război.

28 Martie 2015, 21:00 |
Poveștile războiului - O țară ciopârțită
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:

Odată cu instaurarea dictaturii regale, sunt arestaţi şi executaţi mai mulţi lideri legionari, printre care şi Corneliu Zelea Codreanu. Legionarii se răzbună şi îl asasinează pe prim-ministrul Armand Călinescu. Criminalii sunt executaţi în stradă şi lăsaţi 3 zile să putrezească. Dar violenţele nu se opresc aici.

Marile puteri Franţa şi Marea Britanie şi-au dat acordul pentru invadarea Cehoslovaciei.

Carol al II-lea are o întrevedere cu Adolf Hitler, care i-a cerut să se retragă din Societatea Naţiunilor, să încheie alianţa cu Germania şi să aducă Garda de Fier, partidul legionarilor, la putere. Regele României nu a acceptat. Nu ştia că prin pactul Ribbentrop-Molotov, URSS şi Germania îşi împărţiseră deja sferele de influenţă în Europa.

Pe 1 septembrie, Germania a invadat Polonia, iar Franţa şi Marea Britanie au declarat război Reich-ului. România ar fi trebuit să sară în ajutorul aliatului său, Polonia, dar ar fi fost o nesăbuinţă. Pe 6 septembrie 1939, Consiliul de Coroană a decis neutralitatea României. Stalin jubila şi declara fericit "României şi Statelor Baltice le-a intrat frica în oase".

În septembrie 1939, România  permite refugierea guvernului polonez la Bucureşti. 100 de mii de cetăţeni polonezi au fost găzduiţi aici. 3.000 au rămas în România. Aurul polonez a tranzitat România şi a fost îmbarcat la Constanţa. O parte a fost păstrat la BNR şi înapoiat după război, cu sigiliu.

Pe 26 iunie 1940, România primeşte utimatumul sovietic.

Regele Carol al II-lea şi Nicolae Iorga au încercat, degeaba, să convingă miniştrii că România nu trebuie să cedeze teritoriile fără luptă.

"Ne batem, ne batem, blestem pe noi dacă nu ne batem", spunea Nicolae Iorga. Iar Carol al II-lea nota în jurnal său: "Oh! De ce, oare, românii noştri n-au cea mai mică doză de orgoliu naţional în aceste clipe într-adevăr grele! E o zi a ruşinei naţionale. Restul nopţii, cu Duduia, am plâns amarnic".

Evacuarea armatei şi administraţiei române din Basarabia şi Bucovina de Nord a fost însoţită de acţiuni antiromâneşti ale sovieticilor: jafuri, ucideri şi violuri. România a pierdut peste o treime din teritoriu şi peste un sfert din populaţie. Ruşii au răpit şi Ţinutul Herţei, care nu făcea parte nici din Bucovina, nici din Basarabia. Mulţi istorici consideră că, dacă România ar fi luptat, lucrurile ar fi stat altfel.

Armata Română nu putea să reziste mai mult de 2-3 săptămâni în luptă cu sovieticii, dar nemţii, interesaţi de petrolul românesc, nu ne-ar fi lăsat să pierdem.

România mai primeşte o lovitură pe 30 august 1940, prin Dictatul de la Viena. Pierde şi nordul Transilvaniei în favoarea Ungariei hortiste. Peste 50% din populaţia transilvăneană era română. Trasarea noii frontiere a fost supervizată personal de Hitler, interesat de regiunea petroliferă a Prahovei.

Noua graniță ajungea la doar câțiva zeci de km de ea.

Carol al II-lea l-a adus pe generalul Ion Antonescu la putere, sperând într-o salvare a României. Chiar a doua zi, Antonescu îl obligă să cedeze tronul în favoarea fiului său, Regele Mihai.

Pe 7 septembrie 1940, România pierde şi Cadrilaterul, 8.000 de km pătrați din Dobrogea de sud.

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN 70 DE ANI DE PACE. POVEŞTILE RĂZBOIULUI
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 5°C 3°C
IASI 3°C 2°C
CLUJ 7°C 6°C
CONSTANTA 3°C 4°C
CRAIOVA 7°C 2°C
BRASOV 5°C 2°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 15 Noiembrie 2018, 15:13
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 15-11-2018
Deschidere: 8550.55
Maxim: 8563.71
Mimim: 8522.46
Variatie: 0.02%
ELMA
0.13
8.87%
TLV
2.36
0%
EL
10.82
0.56%
SNG
34.75
0.86%
SNN
8.43
0.48%
SNP
0.37
1.62%
SIF5
2.09
1.87%
TGN
350.50
0.99%
TEL
23.45
1.88%
BRD
13.26
0.15%
ARHIVĂ ȘTIRI