Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Povestea ursului care şi-a ieşit din minţi sau despre proasta gestionare a unei probleme

Moartea a două persoane atacate de urs într-o comună din judeţul Dâmboviţa a declanşat, pe lângă isteria media previzibilă, un soi de jihad împotriva speciei. Ministrul Mediului cere autoritar măsuri, vânătorii primesc o cotă mai mare la această specie, oamenii se tem (cel puţin asta vedem la televizor) şi câţiva activişti de mediu încearcă să atragă atenţia asupra problemei mai profunde.

20 Septembrie 2012, 08:39 (actualizat 20 Septembrie 2012, 08:47) |
Se estimează că în România trăiesc în jur de 7.500 de urşi, deşi numărul lor real nu este cunoscut

În ultimele zile, patru persoane au fost atacate de urs în zona de nord a judeţului Dâmboviţa, două dintre acestea decedând. Povestea ursului care şi-a ieşit din minţi – expresie auzită tot la televizor – este de fapt povestea lipsei de management a speciei, obligată să se muleze pe stilul de viaţă al omului.

Cel mai recent atac al ursului – explicabil prin faptul că fusese el primul atacat în duelul om-animal – ar putea fi privit ca o reacţie firească a unei namile de peste doi metri şi cu o greutate ce adesea depăşeşte 400 de kilograme. Dar asta nu se întâmplă.

Dacă am da o tentă ironică recentelor întâmplări, am glumi că în ţara în care liderul (Nicolae Ceauşescu) vâna urşi în ample excursii campestre organizate în amănunt, ursul vânează acum omul. Dar cum s-a ajuns aici?

În ultimii ani, urşii din România, deşi numeroşi, sunt tot mai loviţi de efectele expansiunii umane în mediul lor. O listă a factorilor care ar afecta specia făcută de ecologişti, ar include:

  • dezvoltarea infrastructurii de transport şi a celei de schi, la munte, fără studii prealabile
  • lipsa coridoarelor de migraţie
  • lipsa măsurilor de conservare şi protecţie a speciei
  • braconajul
  • defrişările
  • proasta gestionare a deşeurilor în zonele montane

Din cauza acestor factori, urşii găsesc cu greu hrană în habitatele lor – din ce în ce mai restrânse – şi coboară adesea aproape de locuinţe, după mâncare. Reversul invaziei umane este intensificarea comportamentelor agresive ale respectivelor animale.

În ultimii şapte ani, s-au înregistrat câteva atacuri violente ale urşilor, listate de mediafax.ro într-o cronologie.

„Doar un miracol a făcut ca până acum să avem atât de puţine cazuri de conflict om-urs. În condiţiile în care România are cea mai mare populaţie de urşi din Europa, dar pe care o gestionează extrem de neglijent, probabilitatea unor incidente grave este foarte ridicată”, susţine Magor Csibi, director al organizaţiei WWF-România, singura organizaţie care are programe de protejare a speciei.

Astfel, în Munţii Carpaţi, una dintre ultimele zone sălbatice ale Europei, trăieşte peste jumătate din populaţia de urşi, lupi şi râşi de pe glob, după cum arată datele oficiale.

Într-un comunicat de presă, WWF atrage atenţia asupra importanţei conservării şi gestionării corecte a biodiversităţii, ceea ce ar garanta conservarea speciei.

Mai mult, reprezentanţii asociaţei acuză diverse interese – mai ales din cercurile celor care conduc fondurile de vânătoare – care împiedică protejarea speciei, la care se adaugă şi braconajul, fenomen căruia cad victime mai ales masculii.

De asemenea, ei critică şi gestionarea inadecvată a deşeurilor în localităţile situate în apropierea zonelor populate de urs, ceea ce atrage numeroşi urşi în căutare de hrană şi pune în pericol comunităţile.

„Cazurile de atac ale urşilor asupra oamenilor ar putea fi reduse şi chiar evitate în România, dacă s-ar lua mai multe măsuri de precauţie, de exemplu prin păstrarea intactă a habitatelor urşilor, printr-o gestionare mai bună a deşeurilor în zonele dens populate de urşi, prin reducerea braconajului şi prin informarea corectă a oamenilor despre această specie”, Cristian-Remus Papp, coordonator  al proiectului Arii Protejate şi Urşi în cadrul WWF.

Ursul monitorizat, braconat

Poate un semnal insuficient luat în seamă de autorităţi este o ştire care a precedat şirul de atacuri din judeţul Dâmboviţa: pe 5 septembrie, unul dintre urşii monitorizaţi prin GPS GSM de către WWF în Maramureş a fost găsit mort, pe raza Fondului de Vânătoare Botiza.

Verdictul autorităţilor a fost de braconaj.

Respectivul urs urma să contribuie la urmărirea traseului și identificarea habitatelor favorabile utilizate de urșii din regiune, ca parte a unei cercetări, dintr-un proiect european.

Pe urmele ursului

Un bărbat a fost ucis de un urs, ieri dimineaţă, în localitatea dâmboviţeană Moroieni, la câteva zile după ce o persoană a murit, iar alte două au fost rănite după ce au fost atacate de un urs, în două localităţi învecinate.

După cercetări preliminare, şeful Poliţiei Dâmboviţa a declarat că animalul fusese atacat cu o cange. De asemenea, la locului incidentului au fost descoperite mai multe capcane amplasate de-a lungul gardului grădinii.

Mai multe echipe formate din vânători, jandarmi şi poliţişti caută animalul care este rănit, ceea ce îl face periculos.

Sâmbătă autorităţile locale, după o mobilizare întârziată, au instituit carantină pe 10 de kilometri şi zonă de protecţie pe 30 de kilometri, în jurul satelor Dealu Frumos şi Dealu Mare, din judeţul Dâmboviţa.

Aici, un bătrân de 71 de ani a murit, iar o femeie în vârstă de 55 de ani a fost rănită, după ce au fost atacaţi, sâmbătă, de un urs.

Femeia respectivă este rudă cu ministrul Mediului Rovana Plumb. Ea are multiple răni pe corp fiind internată la Spitalul de Arşi din Bucureşti, unde a fost supunsă unor intervenţii chirurgicale.

Incidentele s-au petrecut la o distanţă de şase ore.

De asemenea, animalul a atacat şi un bărbat din Buciumeni care vindea fructe pe marginea drumului, lângă maşină. Acesta a suferit leziuni pe spate şi la faţă.

Sâmbătă seară, ministrul Mediului, Rovana Plumb, a mers la Buciumeni, unde a anunţat că a fost emis aviz pentru ca ursul care a atacat trei oameni să poată fi împuşcat, spunând că trebuie intervenit sâmbătă noapte, nu mai târziu, pentru că animalul este suspect de turbare şi poate ataca alte persoane.

Cum a zis ministrul au făcut vânătorii, care au împuşcat un urs, susţinând că este animalul cu pricina. Autopsia a revelat că ursul era turbat.

Duminică seară, prefectul judeţului a anunţat că a fost constituit Centrul local de combatere a bolilor, care va coordona vaccinarea pe o rază de trei kilometri a câinilor şi pisicilor din Pietroşiţa şi Buciumeni, localităţi pe unde a trecut ursul turbat care a atacat trei oameni.

Prefectul mai spunea că "situaţia este foarte gravă, dar este sub control".

Totodată, au fost constituite echipe formate dintr-un poliţist, doi jandarmi şi un vânător care să patruleze în localităţile dâmboviţene Pietroşiţa, Moroieni şi Buciumeni, unde ursul a atacat trei persoane, una dintre acestea murind.

CONTEXT

Acum patru ani, Ministerul Mediului a creat un grup de lucru pentru conservarea animalelor carnivore mari din România, printre care ursul, râsul şi lupul. Organizaţiile de mediu se plâng, însă, că în realitate nu s-au luat măsuri pentru protejarea speciei.

Tot în 2008  s-a estimat că în ar exista în jur de 7.500 de urşi bruni, adică 40% din totalul celor existenţi în Uniunea Europeană.

Totuşi, numărul real al reprezentanţilor speciei nu este cunoscut, neexistând date oficiale.

Specie care poate ajunge până la 240 de centimetri înălţime şi la o greutate de 400 de kilograme, ursul brun poate trăi până la 30 de ani în natură şi până la 50 de ani în captivitate.

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN SOCIAL
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 16°C 20°C
IASI 16°C 14°C
CLUJ 16°C 15°C
CONSTANTA 10°C 13°C
CRAIOVA 18°C 21°C
BRASOV 14°C 16°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 23 Martie 2019, 19:21
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 22-03-2019
Deschidere: 8047.89
Maxim: 8079.17
Mimim: 8014.83
Variatie: -0.2%
TLV
2.13
0.7%
FP
0.90
1%
SNG
31.80
2.08%
SFG
18.05
5.26%
TBM
0.29
4.09%
BRD
12.90
0%
SNN
9.75
0%
EL
10.34
0.78%
DIGI
24.55
0.41%
SNP
0.37
0.41%
ARHIVĂ ȘTIRI