Povestea sirianului Amir, care a fugit din țara sa natală, după ce a încercat să lupte împotriva regimului lui Bashar al-Assad

„Aici, numai la dentist poţi să deschizi gura.” Așa se traduce o celebră glumă sinistră din Siria, țară în care Amir a protestat și a încercat să își schimbe viața.

Amir, refugiat sirian: În 2011 a fost prima dată când am protestat, am ţipat pe stradă, am confruntat poliţia. A fost periculos, dar cred că fericirea din inima mea mi-a dat curaj. Frica rămânea un element principal al vieţii cotidiene în Siria, ţi-e frică de orice şi de nimic. Poţi fi interogat, torturat.

Viața a devenit sufocantă în Siria, iar pentru Amir a fost prea mult. Moartea era peste tot. Un gest aparent banal te putea trimite în lumea celor drepți. Așa că Amir a prins curaj și, după nenumărate proteste, a ales să plece din Siria definitiv.

Amir, refugiat sirian: Eram în est de Alep. Erau sniperii care trăgeau în orice mişca. Îmi amintesc ultimul punct de control pe care l-am trecut pentru a ajunge dincolo de graniță. Era un soldat și știa că vreau să fug, care mi-a zis: Am o rugăminte la tine. Dacă mă vei vedea căzut la pământ, ia-mi trupul de aici.

După prea multe întâlniri cu moartea, tânărul a ajuns în Turcia, unde a muncit oriunde a putut.

Amir, refugiat sirian: Am stat ascuns în Turcia apoi am am ajuns în Franţa, fără să vorbesc franceză, este ok, este libertate, este legea care funcţionează, este cea care îmi dă sensul vieții acum! Mie nu îmi pasă de orice este material, vreau doar să fiu liber.

De nevoie a învățat 6 limbi străine, a studiat în Franța, lucrează în organizații umanitare internaționale și câștigă bani făcând bine altora. Amir nu și-a văzut însă familia de 10 ani.

Amir, refugiat sirian: (Ce a fost cel mai rău, cel mai greu lucru pe care l-ai trăit?) Să accept să îmi uit rădăcinile, să nu mai fiu în locul pe care îl iubesc să nu îmi mai văd deloc părinţii.