Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES

Restructurarea Poştei Române: „Când şi când trece câte-un poştaş prin comună”

Numeroase comune din România sunt afectate de planurile de restructurare ale Poştei Române - solicitate în urma înţelegerii dintre Guvern şi Fondul Monetar Internaţional - care prevăd, pe lângă concedieri, şi închiderea unităţilor neprofitabile. Compania anunţă că va concedia într-o primă fază 1029 de angajaţi, pentru a depăşi criza financiară în care se află. Sindicatele se opun şi arată cu degetul spre conducerea incompetentă a companiei.

21 Mai 2012, 11:33 (actualizat 21 Mai 2012, 13:19) |
Poştaşii de la ţară devin o rara avis, din cauza planurilor de restructurare din companie
SUMAR
 

    Poşta Română plănuieşte economii de 50 de milioane de lei anual, în urma concedierilor şi închiderii unor agenţi şi unităţi

    Cei mai afectaţi vor fi locuitorii din zonele rurale, unde sate întregi vor rămâne fără factori poştali

Primul val de concedieri a avut loc în 2011, iar conducerea Poştei Române a anunţat că va continua procesul de restructurare şi anul acesta. Câteva mii de oameni vor rămâne fără loc de muncă, alte zeci de mii fără acces la servicii de tranfer şi curierat. Cei mai afectaţi sunt cei din mediul rural.

Primăvara n-a început bine în comuna ialomiţeană Balaciu. Pe 1 martie, primarul Cornel Mihu a primit de la Direcţia Regională de Poştă Muntenia vestea că agenţia din comună, care deservea patru sate, se închide.

Explicaţia laconică dată de superiori poştaşului din comună era că măsura face parte din planul de restructurare şi eficientizare a activităţii companiei. „Ce economii zic ei că fac, nu ştiu. Că singura cheltuială aici era salariul factorului poştal, adică 700 de lei”, spune primarul comunei.

Efectul măsurii n-a fost doar că un om şi-a pierdut slujba. Ci şi că alţi 1.000 de oameni – adică locuitorii din satele Balaciu, Crăsanii de Sus, Crăsanii de Jos şi Copuzu – au, de la 1 martie, acces limitat la serviciile poştei. În comună sunt aproape 300 de pensionari şi numeroşi elevi de şcoală care de-acum înainte vor primi mai rar pensiile şi alocaţiile.

După închiderea agenţiei, care funcţiona în casa celui care fusese angajat al Poştei, oamenii au două variante, spune primarul. Ori merg kilometri buni pe jos până într-o comună vecină unde încă există agenţie poştală, ori aşteaptă vizita unui agent poştal care „mai trece, când şi când, prin comună”.

Cea mai mare restructurare din istorie

Situaţia din comuna Balaciu nu este singulară. Poşta Română trece printr-o profundă reorganizare, care implică şi concedieri şi închideri de agenţii şi oficii, măsură cerută de Fondul Monetar Internaţional, ca parte a strategiei de eficientizare a companiei.

Încă de la începutul anului, instituţia anunţa că va concedia cel puţin 600 de angajaţi până la sfârşitul lunii martie şi va reduce în continuare numărul oficiilor poştale, cu peste 135 unităţi, conform înţelegerii dintre Guvern şi FMI.

Cei mai afectaţi de măsuri sunt locuitorii din zonele rurale, unde multe sate vor rămâne fără factor poştal.

  • Planul de restructurare a Poştei înseamnă desfiinţarea şi închiderea unui număr de 402 de subunităţi poştale, 47 de oficii poştale rurale mecanizate şi 5 colective poştă rurală mecanizată.

Compania are peste 33.000 de angajaţi şi încă deţine monopol pe piaţa serviciilor de profil.

În 2011, aproape 1.500 de angajaţi au fost concediaţi. Lor, ca şi factorului poştal din comuna Balaciu, li s-a promis ajutor de la Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă în găsirea unui loc de muncă. Mulţi dintre ei, însă, locuiesc în zonele rurale, unde locurile de muncă sunt aproape inexistente.

"La Poşta Română va avea loc una dintre cele mai mari restructurări din istoria operatorului, atât din punct de vedere funcţional, cât şi structural. În baza unei analize care a avut loc în ultimele şase luni, restructurarea urmăreşte dezvoltarea unei forţe de vânzări foarte puternice în cadrul operatorului", declara, în 2011, fostul ministru al Comunicaţiilor, Valerian Vreme. Tot atunci, fostul ministru vorbea de „eliminarea verigilor slabe care generează costuri”.

Vreme calcula că instituţia va economisi cam 50 de milioane de lei anual, în urma restructurărilor. Asta ar însemna 71.000 de salarii plătite unui agent din zona rurală.

Factorul poştal din Balaciu câştiga 700 de lei pe lună. „Agenţia avea costuri zero practic. Dincolo de salariu, Poşta nu plătea nimic acolo. Agentul avea sediul în casa lui, unde el plătea utilităţile. Poşta nu-i dădea bani de bicicletă sau de mâncare, ca pe vremuri”, a mai spus primarul comunei Balaciu.

În adresa pe care a primit-o de la Direcţia Regională, primarului i s-a explicat şi că agenţia din comună nu avea încasări. „Nu ştiu de ce zic ei că nu aveam încasări. La poştaş se plăteau utilităţile şi facturile”, mai spune Mihu.

Peste mirarea lui se suprapune planul de business al companiei, căreia Ministerul Comunicaţiilor – care deţine 75% din acţiuni – i-a cerut să înfiinţeze o bancă şi un broker de asigurare, ca să facă venituri suplimentare.

Poşta Română estima în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul trecut că va încheia 2011 cu un profit brut de 2,34 milioane de lei, la venituri totale de 1,51 miliarde de lei.

La ora actuală, Compania Naţională Poşta Română este cel mai mare operator de profil şi dispune de o reţea teritorială de aproximativ 7.100 de oficii poştale, din care 1.200 sunt informatizate.

Compania română este restructurată şi reorganizată pentru a fi competitivă pe piaţa naţionlă a serviciilor poştale care va fi liberalizată din 2013, dar şi pe piaţa europeană, estimată la operaţiuni de curierat cu peste 135 de miliarde de colete.

În directiva europeană privind serviciile poştale – care urmăreşte crearea unei pieţe unice de profil – este estimată o cifră de afacere de aproape 90 de miliarde de euro, ceea ce ar însemna 1% din produsul intern brut la nivel comunitar. Două treimi din această sumă ar putea fi generată de transferul produselor de curierat.

  • În luna martie, zeci de poştaşi au protestat în Bucureşti şi în Cluj, nemulţumiţi de planurile de reorganizare, cerând stoparea disponibilizărilor colective, dar şi a închiderii oficiilor poştale
Articole pe aceeaşi temă
 
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN SOCIAL
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 27°C 26°C
IASI 25°C 27°C
CLUJ 22°C 24°C
CONSTANTA 24°C 25°C
CRAIOVA 24°C 25°C
BRASOV 23°C 24°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 25 Iunie 2018, 03:39
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 22-06-2018
Deschidere: 8124
Maxim: 8137.67
Mimim: 8068.85
Variatie: -0.19%
TGN
385.50
1.4%
TLV
2.35
0.21%
SNG
36.60
0.14%
FP
0.89
0%
SNP
0.31
0.63%
BRD
13.08
0.46%
PBK
0.10
3.81%
SIF2
1.37
1.43%
TEL
19.60
0.61%
SIF1
2.49
1.17%
ARHIVĂ ȘTIRI