În timp ce războiul face ravagii în Europa, începe cursa pentru găsirea viitorului șef al NATO, relatează Politico.
Jens Stoltenberg a fost o mână sigură. Dar, în timp ce mandatul său expiră în septembrie, cresc speculațiile cu privire la cine i-ar putea lua locul.
Ar putea fi o femeie? Cineva din Europa de Est?
Războiul Moscovei complică foarte mult decizia, care necesită un consens între liderii celor 30 de țări membre NATO.
Următorul secretar general trebuie să joace un exercițiu de echilibru dificil pentru a încuraja capitalele să continue să furnizeze arme Ucrainei și să consolideze apărarea proprie a NATO - totul în timp ce rămâne oficial în afara conflictului. Puțini sunt cei care trec testul pentru acest rol extrem de sensibil.
„Sentimentul general”, a declarat un diplomat NATO de rang înalt, este că a venit „timpul pentru aer proaspăt”.
Dar aliații ar putea sfârși prin a juca în siguranță până la urmă și a rămâne cu Stoltenberg.
Un diplomat european de rang înalt a rezumat zvonurile în jurul numelor (clasificate în funcție de intensitatea discuțiilor).
O prelungire a mandatului lui Stoltenberg este cea mai vehiculată opțiune.
O listă îl include pe premierul olandez Mark Rutte, premierul estonian Kaja Kallas și secretarul britanic al apărării Ben Wallace.
O altă listă de nume mai puțin menționate, a spus diplomatul, este formată din premierul lituanian Ingrida Šimonytė, președintele Slovaciei, Zuzana Čaputová, și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Întrucât toți secretarii generali ai NATO au fost până acum bărbați, există presiuni pentru a numi o femeie.
„Este timpul pentru o femeie secretar general”, a declarat diplomatul NATO de rang înalt. „Dacă bărbații încearcă să își păstreze pozițiile pentru totdeauna, reprezentarea echitabilă a femeilor nu va avea nicio șansă.”
Iar unii aliați au făcut presiuni pentru mai multă diversitate regională. Stoltenberg, care ocupă această funcție din 2014, este un fost prim-ministru norvegian. Cei mai recenți predecesori ai săi au fost danezi, olandezi și britanici.
Mandatul actualului secretar general a fost prelungit rapid în martie anul trecut, după invazia Rusiei în Ucraina. Mulți oficiali cred acum că o altă prelungire pentru Stoltenberg, chiar dacă scurtă, este o posibilitate serioasă.
Liderul este văzut ca o mână sigură. În ciuda faptului că unele delegații ar prefera un nou chip la șefia NATO, Stoltenberg este încă perceput ca un oficial de rang înalt care își poate păstra calmul - și respectă scenariul - chiar și în cele mai grave crize.
„Stoltenberg vrea să rămână”, a declarat diplomatul NATO de rang înalt.
Dar acordarea unei prelungiri scurte a mandatului lui Stoltenberg ar putea face ca o viitoare decizie de înlocuire să intre în coliziune cu competiția pentru posturile de conducere ale UE în 2024, ca să nu mai vorbim de viitoarele alegeri prezidențiale din SUA - un rezultat pe care unii aliați ar prefera să îl evite.
Un purtător de cuvânt al NATO a refuzat să ofere detalii despre viitoarele aspirații ale lui Stoltenberg. Întrebat în decembrie despre acest subiect, actualul secretar general a declarat pentru BBC: „Acum mă concentrez pe responsabilitățile mele”.
„Nu fac speculații”, a adăugat el, „despre ce se va întâmpla după mandatul meu”.
Unii văd candidații din Europa de Est ca fiind deosebit de potriviți.
Încă dinainte de invazia Rusiei în Ucraina, a existat un impuls pentru ca alianța să selecteze un secretar general din est. Unii oficiali din regiune susțin că, de atunci, războiul a întărit argumentele în favoarea unei persoane dintr-o țară precum Estonia sau Lituania.
„De ani de zile, țările din flancul estic au avertizat cu privire la amenințarea Rusiei”, a declarat un oficial din țările baltice.
Țările din regiune, a spus oficialul baltic, au fost fruntașe în ceea ce privește creșterea cheltuielilor militare și au împins alianța să își îmbunătățească apărarea.
„Ar fi foarte logic și ar da de gândit”, a continuat oficialul, „să avem pe cineva care are experiență în relațiile cu Rusia și care înțelege logica și mentalitatea Rusiei, pentru a conduce Alianța Nord-Atlantică”.
Slovaca Čaputová, din Slovacia, bifează ambele căsuțe, deși numele ei este menționat mai rar în cercurile Alianței.
Un purtător de cuvânt al lui Čaputová a declarat că aceasta este concentrată pe slujba sa actuală, dar a precizat că posibilitatea ca o slovacă să fie vehiculată pentru postul din NATO este „o reflectare puternică a deciziilor noastre externe și de securitate”.
O altă figură posibil în cursă este Klaus Iohannis, președintele României. Dar el ar putea întâmpina obstacole din partea Ungariei și opoziție din partea celor care ar prefera un candidat de sex feminin.
Unele capitale occidentale nu ar susține astfel de candidați în acest moment, considerând că estul alianței - și în special statele baltice – are înclinații prea războinice.
Însăși Kallas din Estonia a minimizat așteptările, declarând presei locale în noiembrie că „probabilitatea ca o astfel de ofertă să fie făcută” este „extrem de scăzută”.
Țările occidentale din NATO reprezintă pentru unii aliați o sursă de rezerve pentru o posibilă conducere.
Wallace, secretarul britanic al apărării, este foarte respectat și a declarat anterior că NATO ar fi o „slujbă frumoasă”. Cu toate acestea, se așteaptă ca numeroase capitale europene - în special Parisul - să se opună unui nume londonez și să insiste pentru un candidat al UE.
Un posibil compromis vehiculat la Bruxelles este încă un secretar general din Olanda. Politicienii olandezi au fost în mod tradițional o alegere populară pentru acest rol, deținând anterior postul timp de trei mandate care au acoperit 21 de ani în ultimele șase decenii.
Olandezii sunt văzuți ca fiind serioși în materie de apărare, dar nu la fel de aprigi ca cei din țările baltice - iar numele actualului prim-ministru Rutte, al vicepremierului și ministrului de finanțe Sigrid Kaag și al ministrului apărării Kajsa Ollongren circulă ca posibili candidați.
Întrebat despre aceste speculații, Rutte a declarat că vrea „să părăsească complet politica și să facă ceva complet diferit”. Cei doi miniștri olandezi nu și-au exprimat interesul pentru acest post.
Președinta Comisiei Europene, von der Leyen, fost ministru german al apărării, este o candidată care ar putea obține sprijin din partea capitalelor occidentale iritate de perspectiva unui lider din flancul estic, dar nu este clar dacă este interesată de acest rol. „Nu comentăm niciodată astfel de speculații”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei.
Deși reputația sa în cercurile de securitate este mixtă, von der Leyen este văzută ca un posibil candidat puternic.
În mijlocul tuturor speculațiilor, unii din cadrul alianței resping această bursă a numelor.
„Acestea sunt mai degrabă niște nume alese la întâmplare”, a declarat un alt diplomat european de rang înalt, adăugând: „Părerea mea: Stoltenberg.”
*
| AZI | MAINE | |
| BUCURESTI | 23°C  |
21°C  |
| IASI | 24°C |
18°C |
| CLUJ | 14°C |
14°C |
| CONSTANTA | 13°C |
17°C |
| CRAIOVA | 20°C |
19°C |
| BRASOV | 20°C |
14°C |
