Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
ANUL BRÂNCOVEANU

Podul Mogoşoaiei, primul proiect de planificare urbanistică a Bucureştiului

Înainte ca Vodă Brâncoveanu să „taie” Podul Mogoşoaiei, în inima Bucureştiului exista un drum comercial, la capătul căruia locuia boierul Mogoş, care se folosea de acesta pentru a ajunge la Mogoşoaia, domeniul său din afara oraşului. La sfârşitul secolului al XVII-lea, domeniul familiei Mogoş a intrat în posesia principelui Constantin Brâncoveanu, care şi-a ridicat palat domnesc la Mogoşoaia. Dorind să lege Curtea Domnească de la Bucureşti cu noul palat, Brâncoveanu „pune sfoară drept spre Mogoşoaia”, în 1692.

11 Iulie 2014, 08:26 (actualizat 05 Septembrie 2014, 18:41) | Magda Manea |
Podul Mogoşoaiei / FOTO: bucurestiivechisinoi.ro

În 2014, la 300 de ani de la martiriul său, este Anul Brâncoveanu, un omagiu pentru personalitatea marelui domnitor Constantin Brâncoveanu şi o rememorare a Epocii Brâncoveanu, a faptelor şi personalităţilor care au marcat-o.

Domnitorul „pune sfoară drept spre Mogoşoaia”

Podul era construit din bârne de lemn, groase de 25-30 cm şi lungi de 8 m, aşezate transversal, pe două tălpi groase de stejar, numite „urşi”, între care era săpat un şanţ adânc şi „îmbrăcat” în cărămidă, numit „savac”. Şanţul era prevăzut cu haznale sau „batacuri” de 2-3 m adâncime în care erau colectate apele pluviale şi menajere, ce se scurgeau în Dâmboviţa, la Vadul Sacagiilor de la Zlătari sau de la Curtea-Veche. Canalele străzilor se scurgeau în lacurile de la Cişmigiu şi Filaret. Inconvenientul era că sub bârnele de lemn se aduna noroiul şi era necesară înlocuirea lor o dată la 5-6 ani.

Dar nu pavarea drumului cu lemn era ineditul acestei construcţii (folosit la noi încă din 1574), ci modul în care era „tăiat” drumul, trecând peste mai multe proprietăţi. În aceste condiţii putea fi considerat primul proiect de planificare urbanistică a Bucureştiului.

În lungul arterei au apărul case boiereşti, biserici, prăvălii, magazine, hanuri şi instituţii de stat. După războiul de independenţă, în 1878, artera va deveni Calea Victoriei.

Podul Mogoşoaiei, martor al multor evenimente importante din istoria Ţării Româneşti

Pe Podul Mogoşoaiei au ieşit bucureştenii să se bucure la aflarea veştii Unirii Principatelor; Carol I, viitorul rege, pe aici a intrat pentru prima dată în Bucureşti; marii împăraţi ai lumii au fost primiţi pe acest pod: împăraţii Rusiei şi Austro-Ungariei, regii Suediei şi Serbiei, familiile domnitoare ale Germaniei şi Angliei, precum şi înalţi oaspeţi din Casele de Bourbon şi Savoia.

Podul de bârne, fără trotuare şi neluminat, a devenit, după ani, gazda clădirilor monumentale, a magazinelor de lux, a instituţiilor naţionale şi culturale (Fundaţia Culturală Regele Carol I, Ateneul Român), dar şi un vestit loc de promenadă.

Secolul al XVIII-lea a adus lumina pe această stradă, cu ajutorul unor materiale îmbibate în răşină sau păcură.

În acel moment, existau în Bucureşti mai multe poduri principale:

  • Podul Domnesc al Uliţei cei Mari, care pleca de la Curtea Domnească,

trecea prin centrul comercial şi continua sub numele de Drumul Târgoviştei;

  • Podul cel Mare sau Podul lui Şerban-Vodă, numit Podul Beilicului, după a

doua jumătate a secolului 18 (actuala Calea Şerban-Vodă), pleca de la Curtea Domnească, traversa Dâmboviţa şi se îndrepta spre Dunăre. Se spune că acesta era cel mai curat şi mai bine întreţinut pod (cu ajutorul deţinuţilor);

  • Podul Calicilor sau Calea Mehedinţilor, devenită Calea Rahovei. Săracii

(calicii) îşi construiseră aici bordeiele şi în zilele de sărbătoare ieşeau să cerşească. După 1800 s-a numit Podul Caliţei, după numele celei care avea case aici şi care adăposteau Euforia Spitalelor.

  • Podul Târgului de Afară pleca de la Curtea Domnească şi ducea la Târgul de

Afară, adică Târgul Moşilor. Pe acest pod erau aduşi cei pedepsiţi şi daţi exemplu;

  • Podul de Pământ, asimilat celorlalte, devenit Calea Plevnei.

 

Surse:

Radu Olteanu, Bucureştii în date şi întâmplări, Paideia, 2002

Adrian Majuru, Bucureştii mahalalelor sau periferia ca mod de existenţă, Compania, 2003

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ANUL BRÂNCOVEANU
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 5°C 3°C
IASI 3°C 2°C
CLUJ 7°C 6°C
CONSTANTA 3°C 4°C
CRAIOVA 7°C 2°C
BRASOV 5°C 2°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 16 Noiembrie 2018, 12:24
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 16-11-2018
Deschidere: 8573.66
Maxim: 8593.79
Mimim: 8534.59
Variatie: -0.4%
SNG
34.85
0.14%
FP
0.94
0.53%
EL
10.92
0.74%
ALR
3.36
0.3%
SNN
8.48
0.24%
SNP
0.37
0.53%
SIF4
0.60
0.33%
SIF2
1.28
1.23%
SIF5
2.10
0%
DIGI
30.15
1.64%
ARHIVĂ ȘTIRI