Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Podul de flori. Un milion de oameni de pe ambele maluri ale Prutului au trecut frontiera care i-a despărţit o jumătate de secol

Căderea Zidului Berlinului, în noiembrie 89, avea să fie urmată, 6 luni mai târziu, de o acţiune aproape identică: Podul de Flori de peste Prut. O graniţă s-a prăbuşit simbolic, iar un milion de oameni de pe ambele maluri ale râului au trecut frontiera care i-a despărţit o jumătate de secol. Totul sub privirile nedumerite ale grănicerilor sovietici.

27 Martie 2017, 12:09 (actualizat 27 Martie 2017, 12:28) |
Podul de flori, un pod simbolic
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:

În 6 mai 1990, România abia ieşise din totalitarism, iar Basarabia se numea încă Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Prăbuşirea comunismului era iminentă şi la Chişinău, ceea ce a făcut posibilă naşterea Podului de Flori: o idee a Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, în colaborare cu Asociaţia Culturală Bucureşti-Chişinău şi cu Frontul Popular Moldova. În acea zi, cetăţenilor din România li s-a permis ca între orele 13:00 şi 19:00, să treacă Prutul, fără viză. La fel au procedat şi moldovenii. De-a lungul frontierei de 700 km, opt puncte de trecere au îndepărtat barierele. Oamenii au intrat chiar şi în apele Prutului, unde s-au unit în hore. Din amonte au fost aruncate în ape ofrande de flori care au intrat în istorie cu numele de "Podul de Flori". Acesta a fost recreat de atunci de încă două ori: în iunie 91 şi iulie 2015. Acţiunea s-a transformat apoi în „Podul de cărţi" pentru Basarabia, prin programul „Dă o carte pentr-un frate!"

Dar înfrăţirea avea să fie consfinţită şi în acte de identitate. Singurele statistici oficiale arătau, la sfârşitul anului 2014, că aproape o jumătate de milion de cetăţeni ai Republicii Moldova îşi redobândiseră cetăţenia română într-un ritm accelerat după aderarea României la Uniunea Europeană.

În 2009, preşedintele Băsescu spune că, după evaluările făcute la Bucureşti, aproximativ 65-70% din populaţia Republicii Moldova este de origine română, iar între 800 de mii şi un milion de cetăţeni moldoveni doresc cetăţenie română.

Estimările mai arătau că, în acest ritm, peste 40% din cetăţenii Republicii Moldova vor fi români şi în actele oficiale, până la sfârşitul acestui deceniu.

La aceştia se adaugă şi românii din regiunea Cernăuţi, unde date neoficiale arată că sunt aproximativ 100.000 de paşapoarte româneşti.

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN TELEJURNAL MOLDOVA
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 18°C 18°C
IASI 14°C 11°C
CLUJ 14°C 14°C
CONSTANTA 13°C 11°C
CRAIOVA 17°C 19°C
BRASOV 13°C 13°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 21 Martie 2019, 22:58
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 21-03-2019
Deschidere: 8018.97
Maxim: 8081.47
Mimim: 8018.97
Variatie: 0.36%
FP
0.90
1.12%
TLV
2.13
0.71%
SNP
0.37
0%
BRD
12.94
1.38%
SNG
31.30
0.48%
TEL
20.70
0%
SIF5
2.10
0.72%
SNN
9.67
1.56%
TGN
334.00
1.04%
EL
10.28
1.18%
ARHIVĂ ȘTIRI