Poate Europa să țină „luminile aprinse” la iarnă? Criza energetică se intensifică

Foto: Unsplash
Foto: Unsplash
1 iulie 2022, 15:03

Marea Britanie a sugerat că își va reforma piața de energie pentru a reduce influența gazelor naturale asupra prețurilor interne. Companiile franceze au cerut consumatorilor să reducă „imediat” consumul de energie. Unul dintre obiectivele unor astfel de mișcări este de a priva Rusia de veniturile atât de necesare. Un altul este de a încerca îndepărtarea crizei energetice care planează asupra Europei.

Cu doar o lună în urmă, părea că o criză putea fi evitată – abia. Pe măsură ce America și-a intensificat exporturile de gaz natural lichefiat (LNG), ponderea sa din totalul importurilor de gaze ale Europei a crescut de la 6% în septembrie la 15% în mai, chiar dacă a Rusiei a scăzut de la 40% la 24%. Gazul de care avea nevoie Europa de la vecinul său anxios tot mai curgea. Rusia a închis „robinetele” către Bulgaria, Finlanda și Polonia, după ce au refuzat să plătească în ruble, așa cum le ceruse, dar în primul rând au cumpărat puțin. Rezervele continentului se construiau în ritm record.

Apoi s-au întâmplat două lucruri. Pe 8 iunie, un incendiu a închis instalația de lichefiere a gazului Freeport, din Texas. Întreruperea, care se preconizează că va dura 90 de zile, a privat Europa de 2,5% din aprovizionarea cu gaze. O săptămână mai târziu, Gazprom a declarat că aprovizionarea către Europa, prin conducta Nord Stream 1, va scădea la doar 40% din capacitate, aparent din cauza întârzierii returnării unei turbine care se afla la mentenanță în Canada (Gazprom dă vina pe sancțiuni). Acest lucru a tăiat încă 7,5% din aprovizionarea Europei.

Există puține alte surse. Terminalele LNG funcționează la viteză maximă. Puțin mai poate curge prin conductele din Algeria, Azerbaidjan sau Norvegia. Repornirea zăcământului olandez de gaz Groningen, care furniza odată la fel de mult ca Nord Stream, dar a fost eliminat treptat după ce a provocat cutremure, este dificilă din punct de vedere politic. Rezultatul, consideră compania de consultanță Rystad Energy, o este acela că unitățile de stocare a gazelor din UE vor crește cu două treimi până la sfârșitul lunii octombrie, sub ținta de patru cincimi a blocului. Există chiar teama că Nord Stream, programat pentru lucrările periodice de întreținere, în iulie, nu va reporni odată ce intervenția se va încheia. Dacă da, Europa ar putea intra în iarnă cu rezerve de doar 60%.

Acest lucru ridică întrebări cu privire la capacitatea continentului de a rămâne cald în această iarnă. Mai mult, generarea de energie pe bază de gaz a devenit sursa marginală de aprovizionare cu energie electrică în ultimul an, în Europa de Vest, ceea ce implică faptul că, în primul rând, costul său este cel care stabilește prețurile la energie în întreaga regiune. Anul trecut, acest lucru s-a întâmplat parțial din cauza faptului că producerea de energie regenerabilă a fost obstrucționată de secete (și, prin urmare, râuri cu debit slab) și de vânturi insuficient de puternice. De data aceasta, problema este că reactoarele nucleare din Franța necesită întreținere și funcționează la mai puțin de jumătate din capacitatea lor. Asta epuizează sursa de energie electrică a Europei, așa cum un val de căldură din sud crește cererea pentru răcire. Prețurile spot ale energiei electrice din Franța au fost în medie de 197 EUR (206 USD) pe megawat-oră, în mai, comparativ cu 15 EUR în urmă cu un an.

O modalitate prin care Europa face față dezechilibrului este comerțul. Franța, cândva cel mai mare exportator de energie din regiune, cumpără acum energie electrică de la vecinii săi. Gazele cu ridicata sunt acum mai scumpe în Germania și Europa de Est, din cauza reducerii aprovizionării prin Nord Stream. Acest lucru va stimula fluxurile din Marea Britanie și Spania, care au terminale LNG. Dar nu va crește oferta totală de combustibil și energie. Și există semne că, într-o criză, unitatea s-ar putea destrăma. Pe 29 iunie a reieșit că unul dintre primii pași ai Marii Britanii într-o situație de urgență ar fi întreruperea gazului către Europa continentală.

Țările UE se chinuie astfel să găsească alternative la gaz. Germania și-a anulat planurile de a scoate din uz mai mult de o cincime din centralele sale pe cărbune, în acest an. Austria, Marea Britanie, Franța și Țările de Jos au spus că ar putea fie să amâne închiderea, fie să redeschidă centralele pe cărbune. Unele dintre cele șapte centrale nucleare europene care urmează să fie închise până la sfârșitul iernii ar putea, de asemenea, să rămână în funcțiune un pic mai mult. Însă chiar dacă toate acestea vor fi finalizate, gazul va continua probabil să stabilească prețurile la electricitate. Un contract „Futures” pentru energia „de bază” (adică, neregenerabilă) a Germaniei în decembrie se tranzacționează în prezent cu 25% peste costurile de producere a energiei pe bază de gaz, ceea ce sugerează că piața stabilește prețul într-o criză de gaz, plus o taxă.

Un deficit persistent de aprovizionare înseamnă că, în special, cererea va trebui să se adapteze. Prețurile mari ar putea face o parte din treabă. Dar raționalizarea ar putea fi impusă și companiilor care consumă gaz și energie, cum ar fi producătorii de îngrășăminte, sticlă și oțel. Cât de drastice sunt aceste limite și dacă ajung să fie extinse la gospodării, va depinde, la rândul său, de doi factori: temperaturile de iarnă, pe continent; și măsura în care China revine după blocajele cauzate de COVID-19 și consumă mai mult LNG. Până acum, Europa a fost ghinionistă în războiul său energetic cu Rusia. Dacă trebuie să ținem „luminile aprinse” până în primăvară, asta trebuie să se schimbe.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite