Plasticul, inamicul invizibil din apă. Microparticulele ajung în organism, arată un studiu-pilot realizat de specialiștii Apelor Române

Autoarea studiului, doctorul biolog Oana Ristea, nu a fost interesată nu doar de deşeurile vizibile cu ochiul liber, ci mai ales de așa-numitul plastic invizibil din apă.

Oana Ristea, şefa Laboratorului de calitate a apei, Buzău, Administraţia Bazinală Buzău-Ialomiţa: El suferă niște transformări datorită radiațiilor ultraviolete, datorită forței mecanice a apei, diferenței de temperatură. Și se fragmentează, de ordinul nanometrilor. Prin lanțul trofic ele ajung mai departe în pești și bineînțeles cine este în vârful piramidei trofice? Omul. Ne ducem să mâncăm păstrăv și este foarte sănătos, da?

Odată ajunse în organism, fie pe cale respiratorie, fie prin tubul digestiv, microparticulele din plastic pot avea efecte devastatoare asupra sănătății.

Beatrice Mahler, manager Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”: Eliminarea oricărui corp străin din organism se face prin inflamație. Orice inflamație se vindecă cu o cicatrice. Riscul e ca pe această cicatrice să apară modificări, în timp, care să ducă la apariția cancerului.

Apele României sunt pur şi simplu sufocate de plastic.

Ana-Maria Agiu, specialist relaţii publice Administraţia Naţională Apele Române: Din lacul Fundeni, după un an jumătate, s-au scos în jur de 25.000 de tone de deșeuri. Din Plumbuita s-au scos, de asemenea, 900 de tone de deșeuri doar în trei săptămâni.

De Ziua Apei, Muzeul Antipa a fost un adevărat magnet pentru sute de copii și de tineri.

Dan Gheorghe, reporter TVR: Azi, biletul de intrare în Muzeul Antipa este o sticlă de plastic.

Luis Ovidiu Popa, directorul Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”: În diodrama de astăzi putem să vedem efectele pe care plasticul îl are asupra vieții. Peștii, de exemplu, mor de foame. Pentru că înghit mici bucățele de plastic, din greșeală. Acel plastic nu e metabolizat, se acumulează în stomacul lor. Stomacul lor se umple de plastic. Nu au ce să mai înghită, pe post de hrană, ca să supraviețuiască.

Studiul-pilot din România face parte din cercetările pe plan mondial, pentru crearea unor standarde de măsurare a efectelor plasticului asupra apei.